DB
Dumitru Badita
Verificat@dumitru-badita
Bucuresti
„Nervul unui molar”
30 ani, jurnalist
Cronologie
ma rog sa fi avut in vedere mai mult decat un duel amoros. fabula ta ma invita dincolo de un orizont strict sentimental: respiratia rece si umeda, scena prafuita, prada gata sa fie inghitita sugereaza intuirea unui adversar nenumit, nici macar conturat, dar activ si provocator in interiorul fantasmei poetice. constiinta unui adversar ne urca deseori pe un plan poetic inalt.
Pe textul:
„Olimpics" de Camelia Petre
0 suflu
Contextfinalul salveaza intregul poem. doar iubitul asta al tau e o tzara cam tolomac daca nu vede chiar nimic si trebuie sa-i spui tu totul. sau poate e numai si numai cu ochii pe tine si ii tii tu locul de privire in afara. atunci trebuie sa aiba mare incredere in tine daca-i traduci tu toate intamplarile si fenomenele unu oras inserat.
Pe textul:
„Nocturna" de Adriana Bochis
0 suflu
Contextfluent, cu un placut aer de mister valurind intre acum si odinioara, intre sentiment si viata din fotografii, poemul tau provoaca la nivelul simbolisticii un conflict, un scurtcircuit, pe care poate nu mizezi foarte tare, dar uite eu ti-l semnalez: iepurasul roz si credinta, Playboy si mistica ortodoxa. In final, iepurasul roz e conectat cu mitul ofeliei, o ofelie cu poseta, ceva parca mai rezonabil, mai amuzant, un colaj haios, fara nici o farama de drama. ai grija cum il folosesti pe doar, conjunctiile si prepozitiile au uneori o mare incarcatura reflexiva si emotionala. cat despre omonimia vin ( substantiv )/ vin ( verb ) s-a acrit demult in limbajul poetic.
Pe textul:
„Captiva" de Motoc Lavinia
0 suflu
ContextLavinia, o astfel de poezie asteptam de la tine, chiar daca e loc de mai bine, in spirit esti aproape de poezia americana, profita de prezenta ta acolo, o astfel de experienta l-a ajutat pe Codrescu sa ajunga poet mare.
intre \"lumile dintre degete\" si \"blugii in care nu sta infipt\" e o distanta, un hau poetic pe care ca sa-l parcurgi nu e suficienta \"metatrecerea tactila\". sau s-ar putea ca intre cosmos( macro sau micro) si tzoale sa fie o relatie al carui temei sa nu-mi fie suficient de cunoscut. ar fi interesant de urmarit in literatura metaforele si imaginile care au un picior in univers si altul in lumea confectiilor. revenind la poemul tau, care e unul al proportiilor, esti aproape de imaginarul culturii indiene, unde micro si macro universul sunt intershanjabile.
intre \"lumile dintre degete\" si \"blugii in care nu sta infipt\" e o distanta, un hau poetic pe care ca sa-l parcurgi nu e suficienta \"metatrecerea tactila\". sau s-ar putea ca intre cosmos( macro sau micro) si tzoale sa fie o relatie al carui temei sa nu-mi fie suficient de cunoscut. ar fi interesant de urmarit in literatura metaforele si imaginile care au un picior in univers si altul in lumea confectiilor. revenind la poemul tau, care e unul al proportiilor, esti aproape de imaginarul culturii indiene, unde micro si macro universul sunt intershanjabile.
Pe textul:
„Cocktail tactil extravaganza" de Motoc Lavinia
0 suflu
Contextun poem cu simboluri multe care se intalnesc se completeaza indeajuns ca sa am imaginea lumii active a unui mester olar. o lume in care elementele ( stihiile antice), aici predominant fiind pamantul, lutul, se cauta unele pe altele, iar omul e prezent la intalnirea lor numai prin puterea de creatie. Sigur, poemul ofera multe oportunitati de interpretare, care nu sunt mai putin placute decat lectura in sine. Am si unele nelamuriri: nu inteleg prezenta acelui \" se fura\". as fi scris poemul la prezent, nu la imperfect. prezentul ar fi dat mai multa forta si concretete acelor actiuni si simboluri. Cat despre final, e funest pentru mester cantecul ultimei lebede, de aceea cred ca le inmulteste.
Pe textul:
„Jurnalul unui olar" de Motoc Lavinia
0 suflu
Contexteu pactizez cu mesajul poemului tau. nici eu nu stiu ce sunt pulsarii de carne si sange. in scenariul poemului tau nu pot fii decat un spectator, poate unul din primele randuri, destul de rafinat ca sa imi doresc pacea pe pamant la modul cel mai sincer si mai tandru. e prima poezie scrisa de tine. voi fi iti promit in primul rand de ficare data cand vei posta un poem ca acesta.
Pe textul:
„Miss Univers" de Ioana Dinu
0 suflu
Contextun om prost cel care, desi iti viseaza viata, nu citeste mesajele destinate lui, mesaje in care iti inchizi viata pe care tocmai ti-o viseaza si iata ciclul vis- viata-mesaj se reia si ala tot nu citeste nimic, doar viseaza ca poate numai asta stie sa faca, iar tu vrei o viata fara episoade, asa dintr-o rasuflare, dar daca ala se trezeste si nu mai viseaza nimic si nu-l intereseaza nici visul tau real? poate nu e chiar atat de prost si lasa-l rogu-te sa viseze in continuare, ca uite mesajele tot le citeste cineva, unul ca mine de pilda, care iti promite ca nu are nici o intentie sa-ti schimbe scenariul, personajele si decorurile.
Pe textul:
„Fara Va urma" de Adriana Bochis
0 suflu
Contextdraga hazel, deunazi iti invocai iubitul sa vina in amurg la sanul tau, urzeai o atmosfera de erotism fabulos, iar acum dupa o noapte ii deconspiri pretentiile de barbatel prozaic, totusi cu aplecari spre lectura. constat insa ca-i profitabil pentru poezie cand intr-o iubire reala?, imaginata?, simulata? isi baga cratita coada.
Pe textul:
„Zgomot de fond" de Adriana Bochis
0 suflu
Contextun poem al senzorialitatii cochetand placut cu sinestezia: razele, obiect preponderent al vizualului, isi aroga un drept la personificare si ca niste bunicute blajine si harnice impletesc dantelarii pe umerii tai, dantelarii caldute si aici vizualul se cupleaza cu agentul termic solar;aroma aburinda solicita mai mult ochii decat narile intr-un asalt felin care preface ochii in soricei vulnerabili(pleoapele sunt inca grele), numai rasuflarea companionului isi respecta menirea: gadila ceafa somnoroasei care se complace intr-o trecere lenta, senzoriala, inspre taramul solicitant al zilei. mai exploreaza aceasta tema a bucuriilor simple, te inspira sa scrii poeme reusite.
Pe textul:
„Despre bucuriile simple" de Adriana Camelia Silvia Popp
0 suflu
Contextai fost inspirata sa evoci, discret tensionat, copilaria, cu derizoriul si fabulosul ei deopotriva, apeland la forta de sugestie a melcului: e o evocare facuta cu incetinitorul. mi-a placut, mai ales ca in aceasta succesiune de detalii,care face inconjurul realitatii, inclusiv ideologice( zidul berlinului, radioul din plapuma)ai avut la un momentdat un scurtcircuit inerogativ \" cine numara acolo clipele\". daca iti este intim insusit acest simbol al melcului, poate ii vei explora in viitoare poeme izvorul de sugestii: mucilagiul, moliciunea, preferinta pentru umezeala... chiar fara casa, in imaginar, melcul este un animalut al interioritatii. astept sa aflu ce viseaza toti melcii.
Pe textul:
„Melcul fara casa" de Motoc Lavinia
0 suflu
Contextinteresanta tehnica poemului, o rasturnare a timpului manevrata prin punctele de suspensie care in loc sa fie finalul traverseaza varstele inapoi la copilarie, ce-i drept doar evocata, fiindca nu-i asa povestile s-au dus si iluzia isi cere dreptul la ambiguiatate. marturisesc ca acesta este primul poem scris de tine pe care-l citesc voi persevera voi comenta desi trebuie sa recunosc ca stelele multe ma cam intimideaza in interpretare uneori se incepe pas pas dar se poate continua in galop
Pe textul:
„Fragment dintr-un jurnal" de Liviu Nanu
0 suflu
Contextfrumos jocul dintre interior si exterior pe care-l propui. intre bolul de cristal si sud-estul unde cineva se bucura ca existi se iveste lumea poemului tau cu cabluri optice, cnn. iti semnalez insa ca in poem trebuie sa posedam oricand o abilitate de a manevra lucrurile. daca cea de-a doua parte a poemului depinde de acea veioza in priza ai toata libertatea sa o stingi tu nu sa astepti o pana de curent. poate veioza e soarele si atunci sunt un chitibusar.
Pe textul:
„Epistola zilnica" de Adriana Bochis
0 suflu
Contextpoetii s-au ocupat de floare, tija cu spini a ramas in grija moralistilor. in mistica spinul trandafirului isi are un loc bine definit: pazeste, supune aspirantul la probe care insangereaza pana sa puna mana pe roza dorita. ca spin fie-ti teama de geneticieni, care pe langa clone, si-au propus sa produca, poate au si reusit, trandafirul fara ghimpi.
Pe textul:
„Sonetul spinului" de Paunescu Cristian
0 suflu
Contextdormeai cu susu-n jos
cu ceafa pe cearceaf
grabit plecase chiriasul
fara sa-ti traga un perdaf
un ins tiptil si fara nume
veni sa-i tina locul
cu neuronii-n spume
fara sa faca un moft olfactiv
pentru mirosul precedent, incisiv
daca anonimul ramane in picioare
amalia vrea inspre pamant sa coboare
cu ceafa pe cearceaf
grabit plecase chiriasul
fara sa-ti traga un perdaf
un ins tiptil si fara nume
veni sa-i tina locul
cu neuronii-n spume
fara sa faca un moft olfactiv
pentru mirosul precedent, incisiv
daca anonimul ramane in picioare
amalia vrea inspre pamant sa coboare
Pe textul:
„Anonimului, iubitului" de Amalia David
0 suflu
Contextexistă în acest poem dedicat o antinomie doar aparentă între mâna dreaptă și gură, părți ale aceluiași corp care își conservă tautologia; de aceea sărutul anesteziant e un aliat mai ascuns, \"andercover\", al mâinii \"anti-act\" și \"anti-tremur\", slujbași ai unei intimități care-și deleagă un cor insomniac pentru a-i cronometra stingerea. felicitări pentru includerea în aceeași recuzită a cărții și a patului. un poet obiectualist ar putea mânca o pâine bună exploatând această sugestie.
Pe textul:
„a" de ama ada anghel
0 suflu
Contextlumină (luminiscență) foame (poftă), dar unde e groapa, hăul gastric și hormonal, măcar presimțirea acestor adâncimi, pe marginea cărora poate avea loc chiar și partida de poker?
Pe textul:
„acesta este" de ama ada anghel
0 suflu
Contextimi place poezia ta, imagini atit cit e nevoie pentru a servi unui stil direct, eu as fi inversat primele doua versuri pentru ca poemul sa inceapa cu \"au miros de oua statute\".
Pe textul:
„E timpul" de Amalia David
0 suflu
Contextbădița îți trimite carte cu următoarele
mulțumesc pentru comentariul la peștoaicele din herăstrău pentru neinițiați e doar contribuția unui fumător la campania împotriva fumatului, pentru ceilalți nu dau explicații
sau hai să recunosc că am aflat chiar eu răspunsul abia acum în scrumieră pândește chiar dama de ducă, un personaj sublim dar în alte împrejurări decât cea evocată/imaginată de tine, ai grijă la fiecare cuvânt sau expresie pe care le scrii pereții care aud și văd provin dintr+un context care pentru toată lumea amintește de practicile serviciilor secrete, în postmodernism e bine să ținem cont de toate locurile pe unde se preumblă cuvintele, noi suntem mai inocenți decât ele
mulțumesc pentru comentariul la peștoaicele din herăstrău pentru neinițiați e doar contribuția unui fumător la campania împotriva fumatului, pentru ceilalți nu dau explicații
sau hai să recunosc că am aflat chiar eu răspunsul abia acum în scrumieră pândește chiar dama de ducă, un personaj sublim dar în alte împrejurări decât cea evocată/imaginată de tine, ai grijă la fiecare cuvânt sau expresie pe care le scrii pereții care aud și văd provin dintr+un context care pentru toată lumea amintește de practicile serviciilor secrete, în postmodernism e bine să ținem cont de toate locurile pe unde se preumblă cuvintele, noi suntem mai inocenți decât ele
Pe textul:
„dama de ducă" de Bogdana Mara Marina
0 suflu
Contextmai întâi mulțumesc pentru comentariile tale de odinioară
zadarnic ar trebui să încheie o operă nu un poem
mizează mai mult pe poante, pe piruete
numai așa aș putea citi despre reumatismul
aripilor și piromania morală
zadarnic ar trebui să încheie o operă nu un poem
mizează mai mult pe poante, pe piruete
numai așa aș putea citi despre reumatismul
aripilor și piromania morală
Pe textul:
„SINDROM" de Adriana Camelia Silvia Popp
0 suflu
Context