Ingerii au plans in ultimul timp
Si lacrimile lor
E bruma ce se asterne
Pe sufletele noastre.
Dar, prietene,
Cenusa scutur-o de pe chip,
Acolo, sus,
Unde stele rasar in noapte
E cineva care
Odihneste-ti pasii
Calatorule.
Colbul a imbatranit
La picioarele tale
Iar noi
Muzica ta vrem s-o ascultam.
Asa cum stii tu
Canta-ne
Pribeagule
Despre nestematele omului
Dar nu
Avem nevoie de o clipa
In care totul devine tacere
Si piatra.
Atunci cind focurile se sting
Si armele mor
O noapte straina coboara in noi.
Atunci cand totul miroase a moarte
Soldatul e
Istoria
Ca un fir de rugina
Ce se asterne
Peste inaltarea si decaderea
Armelor.
In urma cailor
Galopul tulbura praful
Dar uitarea
Se asterne in urma lor
Atunci
Cand istoria-si
Cararile inimii le-am ratacit
In ultimul timp
Si muzica rasuna goala;
Ce-ar mai putea ea aduce
Golurilor mele parasite?
Pustiit ma simt, Doamne,
Acum cand vantul si ploaia ma sageata
Acum
Ai cautat vreodata sa te pierzi
In tine insuti
Precum pribeagul
In nisipurile desertului?
Daca n-ai incercat niciodata,
Prietene,
Calea-i deschisa
Ne asteapta.
Nu te incrunta atunci cand
Simti valul purtandu-te?
Cauta sa-ti amintesti
Ultimul tarm
Si pelerinii
Chipuri roase de nisip si soare
Asteptand mirarea
Intalnirea
Si pelerinii
Dat tu ai fugit odata cu marea
Luand cu
Lumina ochilor tai s-a scurs sangerie
Si pietrele dospesc la picioarele noastre
Noi sintem cautatorii de culori
In nuanta muribunda a asfintiturilor
Nu, iubito, nu-ncerca sa ne blestemi
Si
Noaptea te inghite
Omule,
Te inghite.
Fiara te pandeste
Omule,
Te pandeste.
Banii tu fura
Omule,
Te fura.
Arma te pierde
Omule,
Te pierde.
Roaga-te
Omule,
Roaga-te.
Blues
Dif
Uneori
Tacerea se asterne peste noi
Ca o negare
A ceea ce vrem sa parem.
Uneori
Ne dizolvam in existenta
Cautand
Sustragerea in noi.
Uneori
Ucidem arta din noi
Savurand
Reintegrarea
Fuga
Si rana pamantului
Deschisa larg
Catre cer.
Strigatul mut al neputintei
Durerea ruperii
Si idoli
Impietriti.
Rataciti
In numele spaimei
Cautand refugiu.
Ucigasii
Isi poarta
Ascult
Omul din spatele usii
Imi face semn
Si eu nu-l vad
Pentru ca sint orbul
Fiecare usa
Isi are omul ei
Si privirea lui atintita
Catre mine
Ascult
Moartea se strange toata in
Cultivam forme decupate
Le dorim inflorind
Dar ne mintim asteptand?
Usile sufletului ferecate
Cand soapta se stinge
Unde ne sint ferestrele?
Langa mare, pozand,
Trupuri din metal
Nisipul s-a uscat in urma valului
Si nici tu, lacrima clipei,
Sange nu mai ai.
Stancile tacerii ingradesc cerul
Si nici tu, pasare maiastra,
Aripi sa strabati nu mai ai.
Seceta imperiului
Sclipesti in lumina sangerie
Ai vrea sa minti
Dar taisul arde mult prea tare.
Demonii infloresc doar cand inchizi ochii
Si doar tu ii simti muscand
Doar carnea ta freamata.
Cand razi dintii
Imi pare rau atunci cind plec
Poate ca tu ma privesti
Dar eu nu.
Luminile-au rasarit din amurg
Poate ca tu ma cauti
Si eu nu.
Ochiul acesta urias ma hipnotizeaza
Un intreg univers
Despartindu-ma
E ca si cum as fi aruncat
Cuvinte prada tacerii
Doua dungi metalice si reci
Unindu-se in infinitatile noptilor
Pasul vesnicei fugi
Eu si un tren:
Un intreg caleidoscop
Fiinta dulce deschide-ti aripile
Avanta-te spre cer,
Caderea-i doar un joc
Durerea doar o floare.
Uita-ti numele in noaptea asta
Viseaza flacara
Rupe-ti vesmintele.
Nimic nu-ti va putea
Te nasti, daruiesti
Te stingi, daruiesti
Pasi risipiti pe o strada tacuta
Umbra irosita pe case mucegaite
Parfum.
Iubesti, daruiesti
Urasti, daruiesti
Priviri oferite prin multime
Vorbe
Eu tac si tu razi
Poate sintem doua intamplari
Sau nici macar atat.
Tu crezi intr-un unic drum:
Cel drept.
Eu ma incrunt si apoi rad
Dar ma rostogolesc spre punctul x
Al spiralei din
De ce dracu e atat de greu sa traiesti?
M-am aplecat pentru o clipa asupra mea
Incercand sa descifrez acest chip necunoscut
Si n-am vazut decat chipuri lungi, demult uitate,
Imprimate adanc in
Uneori nu mai cred nici in gratii
Chiar daca mi-au crescut prin tot corpul.
Simt cum imi cresc aripile
Si-mi zic ca-i destul sa falfai usor
Si sa ma cufund in vartej
Sa gust culorile, soarele