Dragoș Vișan
Verificat@dragos-visan
„Cuvântule de lumină, în cer îngeri Te știu pe dinafară, ca noi să Te repetăm pe dinăuntru-ntr-un poem!”
Vechea biografie, astăzi nevalabilă, dar de mărturisit: Sunt profesor la un liceu din Constanța, colaborez cu revistele Tomis, Ex Ponto, Euromuseum, Meandre, Paradigma, Arca, Observatorul munchenez etc. Debut literar cu poezie în rev. Euromuseum (nr. 7 - vara lui 2008). Am absolvit in 2000 facultatea de Litere din univ. Ovidius,…
"ing și yang". Nu "yin"?
"Revină"? Nu "Revino"?
Nu înțeleg ideea. Tu te referi la textul meu când comentezi? Ce înseamnă, după tine, "despre un soț"? Căci în text nu-i vorba despre niciun soț.
Pe textul:
„Aș vrea să tac, dar tot scriu și mă rescriu" de Dragoș Vișan
Pe textul:
„ad usum delphini (8)" de Ionuț Georgescu
Pe textul:
„Simetria altor începuturi de-anotimpuri" de Dragoș Vișan
Pe textul:
„Controlul se pierde ușor la curve din cauza vitezei excesive " de Sorin Stoica
Pe textul:
„bacoviană" de Liviu Nanu
Un poem fain. Să înțeleg că ați plecat la 41 de ani în Israel. E bine pe lângă vecinii cu atâtea bucătării tradiționale. :)
Eu, dacă m-aș elibera de sufletul cântărind cât verigheta sau cât niște cercei m-aș face marinar pe "Speranța". Să rămân pe mări, oceane și în cărțile de aventuri ca boem român fost luntraș.
Prin acest poem al dezinvolturii călătoriei și magiei lirice prin spații și timpuri diferite, pornind fie din România natală, fie din Haifa mai recent mi-ați amintit de un elf, de-o zburătoare mitică.
Pe textul:
„regenerare" de bianca marcovici
Un alt derivat neștiut este... "Vasiliade". Onomasticul e din neogreacă. Dar este din acțiunile filantropice ale lui Vasile cel Mare.
Pe textul:
„bacoviană" de Liviu Nanu
Pe textul:
„Metamorfoză onirică" de Dragoș Vișan
...
Bună glumă macabră. Mai ales dacă știm de existența acestui text. I se face lui Manole și celorlalți meșteri de la canalizarea deficitară dor de Ana lor și-o cheamă.
Pe textul:
„Balada lui Manole" de Liviu Nanu
De la... Nanu. Nu există niciun derivat.
Pe textul:
„bacoviană" de Liviu Nanu
Nu cade bine să răspândim această neîncredere în propriile noastre persoane. Ne înlocuiesc apoi AI la joburi.
Pe textul:
„pawn shop song" de Leonard Ancuta
Pe textul:
„pawn shop song" de Leonard Ancuta
"Iarba crescută [...] ruginie" e personificată: întinde "o cursă statorniciei".
Pe textul:
„Păsări înșelate de ceață " de Papadopol Elena
"Ieri a fost soare și ne-am plimbat împreună
Azi e înnorat și am pus visurile la uscat".
Sunt apoi peronificate "visurile", care ar avea ca rost "să șteargă amprentele umbrelor din viețile noastre".
Pe textul:
„Păsări înșelate de ceață " de Papadopol Elena
Se ghicește subtil dialogul cu cineva drag din familie. Este și poem descriptiv, autumnal, și poem de dragoste. Vă garantez!
Chiar începutul textului o dovedește. Din conversația cu iubitul partener se naște Poezia.
Pe textul:
„Păsări înșelate de ceață " de Papadopol Elena
Iată-l! O dimineață întreagă am depus efort.
Văd că nu-l citește nimeni. E și oribil.
Pe textul:
„Sunt un imbecil Sandoval Puta Madre*" de Dragoș Vișan
Mie îmi place tare mult acest poem în prima jumătate. Atunci când se simte o intensă vibrație, gândul la o moarte neașteptată, prin "implozia" cordului care mai și suferă fizic și sufletește, nefiind oricând liniștit.
Se întreabă filosofic, din titlu, despre (im)posibilitatea morții sufletului. Eul liric nu ține să supraviețuiască. Dar el poate supraviețui în memoria publicului ce-l îndrăgește.
Trecerea în "alt corp" nu ține decât de o transfigurare a autorului doar în eul liric de după moarte.
Pe textul:
„Am întrebat pe cineva cum arată sufletul meu" de Zavalic Antonia-Luiza
Pe textul:
„trâmbițele sună online de parcă toți suntem soldați" de Oancea Sorin
Aceste spuse, despre a doua strofă.
Zic bine?
Pe textul:
„trâmbițele sună online de parcă toți suntem soldați" de Oancea Sorin
