Dragoș Vișan

"se pot împotrivi nesăbuinței" - evident, typo.

Atunci când observăm câte o perlă, și la autori mari, râdem de ea. De ce să o acoperim și s-o aruncăm cu carcasă cu tot?
O punem și în vitrină, nu?

Știi ce, Ilie Viorel? Vine vremea câteodată
să taci, să lași autorii să mediteze o vreme
și să se gândească și la cititorii lor, la
un impact cu solul a vreunei bombe ca la
6 august 1945. Nu susține iarăși
bombardarea Japoniei, act hitlerist
făcut de americani!
Conștientizarea camaradească este un act necesar. Oppenheimer și-a dar tardiv seama că Albert Einstein nu degeaba îi spusese clar să nu se joace de-a Dumnezeu cu atomul. Exact ca în reproșul lui Newton către cartezieni în legătură cu atomismul lui Democrit, ce elimina puterea sau energia spirituală din constituția universului. Energiile necreate divine se pot împotrivi nesăbuite umane. Așa că e bine să fim și loiali unor concepții sănătoase. După cum am învățat: referirea la omul Adolf Hitler este referire. Raportarea la ce a făcut el e... prostie de ras în cap!

În Vatican este un singur bancomat, în limba latină. Nu se naște nimeni în Vatican. Doar moare după ce e primit în slujba papilor. Acolo e mausoleu statal. Un oraș de piatră druidic.

Acum, despre textul scris cu multă nonșalanță. "Sigismund" sună și ca un sigiliu, și ca "imund". Nume de rege neamț, care voia și Boemia, nu doar Imperiul romano-german și Ungaria medievală. Prin forță, prin torturi, prin combaterea hisismului până la genocide. Faptul că băiatul nu vrea să învețe în limba latină versurile este foarte scuzabil. Latina vulgară nu-i mama limbii române. Nici nu ar trebui cântat acest imn în latină. Oricum nu se ferește niciun absolvent să recunoască faptul că puțin îi pasă de latină și mesajul imnului.

În viață ar fi bine să facem tot ce dorim. Să nu regretăm. Dacă lui Hristos, când a stat la acea masă cu păcătoșii, ca să fie criticat de farisei și de saduchei, i-a plăcut kebabul din berbecuț, atunci, să-i fie de bine. Chiar dacă nu obișnuia să consume decât pește, legume, fructe, pâine.

Discurs aparent foarte lejer, dar de-o spontaneitate a curajului de-a face în viață vruta proprie, nu vruta altora. Și eu mă ghidez pe același principiu. Reacționează și în public.

Nu știu, SIV, dar mai bine să ne vedem de receptarea literară personală. Am și uitat ce ai scris mai înainte. A, ai scris despre "complicitate" la două forțe care ar acționa în același sens, într-un banc. Nu mă interesează.

Hai să nu venim cu prelungirea dialogului. Sunt și alte texte, chiar fără comentarii date de noi, steluțarii. N-ar trebui să tot complicăm receptarea la câte un text.Tu, Viorel Ilie, ai acest defect profesional, de steluțar. Zici o chestie și gata! Treci la alt text. Nu-i mai ok așa?

Opera lui Hitler, în întregime, este operă satanică. Sataniștii de astăzi îl respectă pentru că le-a arătat distrugerea. Pictor austriac mediocru, austriacul Hitler tindea spre Reichul pierdut. Visa la unul mai mare, austro-german. Și nemții răsăriteni (sudeți, din Voivodina, șvabi din Ungaria chezaro-crăiască, silezieni din Polonia ori cei de la Marea Baltică, dinspre Sankt Petersburg) au început în perioada interbelică prin Kultursband să facă apogeul lumii, muzicii, limbii germane. Hitler a fost dorit și pus Fürrer de acest curent globalist german din prima jumătate a secolului XX.

Vladimir Putin, tot revizionist, se bazează pe un concept asemănător, ruskii mir (lumea rusă), iar Joe Biden nu vrea să se piardă supremația militară americană mondială în lume din ultimele opt decenii, din 1945 încoace, făcând din NATO un lagăr militar din care nu se poate ieși.

Opera lui Hitler, în întregime, este operă satanică. Sataniștii de astăzi îl respectă pentru că le-a arătat distrugerea. Pictor austriac mediocru, austriacul Hitler tindea spre Reichul pierdut. Visa la unul mai mare, austro-german. Și nemții răsăriteni (sudeți, din Voivodina, șvabi din Ungaria chezaro-crăiască, silezieni din Polonia ori cei de la Marea Baltică, dinspre Sankt Petersburg au început în perioada interbelică prin Kultursband să facă apogeul lumii, muzicii, limbii germane. Hitler a fost dorit și pus decest curent globalist german din prima jumătate a secolului XX.

Vladimir Putin, tot revizionist, se bazează pe un concept asemănător, ruskii mir (lumea rusă), iar Biden nu vrea să se piardă supremația militară americană mondială în lume din ultimele opt decenii, din 1945 încoace, făcând din NATO un lagăr militar din care nu se poate ieși.

Vorbiți ca să vă aflați mai aproape de text. Eu stau departe de acest text. Nu-mi place. Aș avea o întrebare. "Biserica de zid" ce este? Biserică de zid, nu? Bineînțeles! Crematoriul de oameni ce este? Simplu crematoriu actual? Nu! Ci opera lui Hitler. Pentru că nu era ca acum un simplu crematoriu de oameni morți.

Cu toată modestia și indiferența îți spun, EVP, ia guma și mai modifică! Scoate-l pe Hitler din text. Un cuvânt șters ce te costă? Nu-ți cad gradele. Și Lucifer s-a bizuit pe adularea lui Dumnezeu și a dat să-l substituie. Nu merge poanta sau explicația ta cu "ascensiunea spre un dezastru interior și exterior", pentru că e o simplă comparare a eului liric din poemul "stihiră 1" cu Ady H. Băga-i-aș "Mein Kampf"-ul din umerii de schelet pe gât în cenușă sa de otrăvit în buncărul berlinez! Nu "heil", ci beș Hitler, beș Putin, beș Biden puritanul ar trebui să zică mai conștientă lumea actuală. Ei, inarmarea măsii! Beș Stalin, beș Carlos, beș Mussolini, beș Horthy, beș Ion Antonescu!

"din acestea".

Și despre cei din sala de cinematograf știe eul liric când vor muri?

Sau numai eroii din respectivul film.

Ambiguitate prea mare. Se mizează pe uimirea cititorului.

Totuși... o temă anumită, un mesaj literar are acest text. Nu sunt eu în stare să-l scot din lada în care e îngropat.

Impresii din aceasta am avut și eu în sală de cinematograf. Chiar ieri la Insidious Ușa roșie. Nimic nou sub proiector.

Pe această linie, a criticii rigidității gândirii carteziene se poate insista. Demolare a pretenției cartezienilor ca descoperitorul legii gravitației, I. Newton, să ofere ipotezelor sale formule, demonstrații, din dorința despicării firului în patru, pe când "datul" este chiar dincolo de rațional.

Oricât de filosofic ar fi acest poem, oricât de bine scris (sar peste cele spuse mai înainte, că ar mai trebui îndreptat discursul poetic), pomenirea lui Ady H. este taman ca bâta în baltă dacă e vorba totuși despre Devenirea noastră ca ființă cugetătoare heideggeriană (Sein und Zeit) și despre perceperea vieții ca autodepășire (fugă în lume) precum și întoarcere acasă "întru ființă", după cum scrie spre sfârșitul vieții Constantin Noica.

"încă mai ai să realizezi multe
la vârsta ta Hitler abia începuse
ascensiunea spre vârful puterii".

Chiar dacă se spune pe urmă că despre o "motivație cretină" doar spre a realiza ceva, aceste versuri citate de mine sunt o perlă ce nu are ce să caute într-un mediu cultural ce se respectă. Pentru că apare îndemnul "încă mai ai vreme să realizezi multe" și contraexemplul lui Hitler care, din ambiguitate, ajunge să fie perceput chiar invers, ca apologie a nazismului. Sunt unii care cred că Hitler a comis mari greșeli ce pot fi îndreptate. Este chiar o parte bună din intriga ultimului film din franciza Indiana Jones, 5. Vedeți filmul, rulează la cinema și acum! Niște nemți se îmbracă în uniforme, vor să dea o lovitură de stat prin august sau septembrie 1939, să ia puterea, însă printr-o calculare greșită ajung în Antichitate și ratează acel programat atentat asupra vieții lui Hitler.

Moară de cereale manuală.

Să zicem marca Tanya.

Șobolanul. Șoarecele.

E un poem de anul trecut, din noiembrie. Am adăugat doar ultima strofă acum o oră. Zăcea pe Facebook.

"Șod"= bizar, fantezist

Medeea o fi fost o strămoașă de pe la noi. Tezeu era într-adevăr, ca tot echipajul navei Argos un grec din Elada. Își căuta de fapt originile, pentru că și aheienii, ionienii, dorienii plecaseră de la Oceanos, Istru cu câteva veacuri mai înainte (prin secolul XXIV cel mai probabil.
Așa văd eu discursul Medeei din acest poem. Într-un idiom tracic-românesc, nu protogeorgian. Are o seducție fascinantă la bază. Fuga Medeei cu Tezeu și ceilalți argonauți este pe Oceanos (pe Istru în sus), către mijlocul sălbatic atunci al Europei.

Nu se poate! Un discurs poetic despre sau mai bine spus c-un boem, în prima parte, autopersiflant, "să-mi bat joc de mine", "simt satisfacția de câine,/ scăpat, cu lanțul după el...", iar apoi cu mileul amintirilor din cuplu. Sensibil, emoționant, antitetică trecere de la stadiul de câine ce și-o ia în viață, ca un Degringo al lui Geo Dumitrescu, puțin băgat în seamă și leul oferit pe mileu celui în febra creației de catre iubita ce-a plecat... de șapte ani.
"Tăcerea-i de mormânt". Trist, afectiv, bahic și atât de pregnant contemplativ, ca la Mihail Crama și Gheorghe Pruncul, dar original, aparte prin tot ce este misterios.

În strofa aceea cu "legea drumeției sănătoase" văd acum și-o parabolă a rătăcirii cu rost, a căutării adevărului în câte o colibă, ori familie din mediul rural. Ar trebui ca orășeni să răspundem stării mereu în așteptare a unor oameni cu viață simplă aleasă. Să cumpărăm direct miere curată, legume și fructe crescute fără chimicale. Cine nu are țărani de încredere să-și cumpere!

Mulțumesc frumos pentru atenția acordată și aceste cuvinte pornite din minte și inimă.

Ieri am mâncat o prăjitură cu cremă de afine, coacăze roșii-n vârf, Specialitatea Cofetarului. Plăcintă cu carne. Și am băut o cafea. Parcasem bicicleta la o cofetărie și shaormerie.

Poemul tău este și un fel de baladă al unei femei românce iubitoare de haiduc. Poți ridica din haiduc harman, și din hatman domn al țării. Ca Vidra lui B. Petriceicu-Hasdeu.