Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Mórica dintr-un sat, din Pișcari

1) Marele Război. Cruzimi peste cruzimi horthyste

3 min lectură·
Mediu
Am început s-ascult, am început să întreb,
din Pișcari sătmăreanca Maria Sima, născută
Lemnaru-n 1936, trecută Ácz Morika
în scriptele de ungurizare forțată, zice
intervievată de mine multe fapte adevărate
despre Ardealul pe timpul amiralului Horthy,
al ocupației pur ariene germane și în cel
al lui Stalin, că imediat realizez ce dramă
au suferit mai ales cei declarați ortodocși
Nu departe de Tășnadul din Satu Mare, în sat
la ea, Mórica din Pișcari, povestitoarea,
s-a născut într-o familie cu opt copii, ține
minte când au venit în 1943 unguri deodată,
au săltat pe toți membrii din cinci familii
de evrei, cu prăvălii, oameni cumsecade,
deodată i-au evacuat pentru totdeauna,
i-au urcat de parcă n-ar fi fost, i-au luat
în Satu Mare, i-au înghesuit după un timp,
garniturile Trenului Morții să-i ducă.. hăt,
prin lagare de concentrare, copii și adulți
Dintre ei nu s-a mai întors după 1945 unul,
adică o continuitate a lor a fost divizată
până la dispariția totală în sat la Pișcari,
degeaba le-au adus românii merinde, să aibă,
în speranța că-i vor revedea, nemții au scos
săpun din ei, prin crematorii, ei, germanii,
marii kaiseri ai uniunii "sfinte" de puteri
mondiale și astăzi, prin Ursule compromise,
printr-un cancelar implicat iarăși în război
Din clopotnița bisericii din Pișcari, nemții
au tras într-un eliberator în octombrie '44
cu uniforma noastră, "fără acte", au dat și
grenade în el, l-au făcut terci, nici astăzi
nu s-a putut stabili cine a fost, în țara sa
căzut la datorie, nu altundeva,
pe la Cotul Donului, în Caucaz, la Caspică,
i se țin periodic slujbe de pomenire
la mormântul botezat "eroului necunoscut",
abia poate înghiți ca fantomă cuvintele sale
din urmă, înainte de-a exploda, "Am învins",
că vin cei puternici din Vest și i le ard,
i le toacă mărunt debitate în 2023, nemții
nu au pierdut niciodată, prin austrieci iau
ce vor de la noi, ne desconsideră și acum
La Sătmar, alt mormânt e de erou necunoscut,
tot din octombrie 1944, după un pod Decebal,
la doi pași de podul liniei ferate, cu jerbe
pe digul din Nord al râului Someș — și pe el
nemții cu austriecii și cu ungurii l-au ucis
de nu i s-au găsit nici actele, făcute scrum
să nu i se mai știe nici numele, neamul său,
că noi i-am învins în munți, pustă, Austria
la actul de întoarcere a armelor, 23 august,
noi, foștii lor camarazi, mânați ca turmele,
"trădători români" în frunte cu Rex, Mihai I
Nu mai aveau de niciunele, pe timp horthyst,
se urcau precupeții români pe vagoane, sus
și plecau în localitățile ungurești,
acolo unde pe timpul lui Horthy era mâncare,
care în ștergare cu ficați de gâscă,
pentru "foie gras" la domnii nemeși,
care cu legume, vin, pălincă, să ia tot ce
nu puteau găsi ca înainte în fostul Ardeal,
nu mai era voie să se spună o vorbă de către
românii ce nu plecaseră în refugiu la Lugoj,
sau prin tot Banatul, de unde s-au întors
cu familiile băjenite abia după 25 brumar
1944, de-a fost o mare sărbătoare Regăsirea
fraților, copiilor și părinților despărțiți,
au făcut în Pișcari horă, au plâns, au visat
Trei ani după eliberarea de la Carei în 1944
nu s-au schimbat deloc autoritățile, nici
în Pișcari, nici în Carei, nici în Sătmar,
s-au prefăcut horthyștii că-s... staliniști,
aceiași oameni nu se mai aplecau la Berlin,
ci la Moscova, făceau temenea după temenea
ca până la tratatul de la Paris să ia ei
Ardealul întreg, ori parțial, sovietizat
cu spor tot de ei, după genocidul lui Horthy
051.183
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
591
Citire
3 min
Versuri
79
Actualizat

Cum sa citezi

Dragoș Vișan. “Mórica dintr-un sat, din Pișcari.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dragos-visan/poezie/14172892/morica-dintr-un-sat-din-piscari

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@claudiu-tosaCTClaudiu Tosa
Nu pot să îmi exprim o părere clară cu privire la text. Asta din cauză că semnatarul lui are tendința de a se răzgândi în general cu privire la lucrurile pe care le scrie. Spre exemplu, cu ceva vreme în urmă, vreme de o săptămână a explicat tuturor cum un anumit autor este o nulitate literară fără viitor de care îi este rușine. Ulterior, a început să îl laude și să îi ridice osanale peste tot respectivului, comparându-l inclusiv cu Eminescu.

În fața unei asemenea situații contradictorii în care moralitatea devine un fel de cârpă de șters toaleta nu prea mai ai cum să pui preț pe nimic din ceea ce spune sau scrie persoana.
0
@cont-sters-2743Șșters
După cum poți observa și în comentariul de aici al lui Toșa, acesta continuă să aducă lucruri din trecut în discuție, care nu au legătură cu textul postat, făcând referire în continuare, la morralitatea autorului. Asta nu e critică pe text, ci o mizerie. În celelalte linkuri pe care ți le-am trimis, îl atacă pe Vișan acuzându-l de impostură morală. Așa ceva nu e permis pe Agonia. Claudiu Toșa și-a depășit cu mult atribuțiunile de simplu membru al acestui site, încâlcând regulamentul constant, prin abuzuri și atacuri la persoană. Propun reducerea nivelului său la zero, astfel încât să îi fie moderate comentariile. L-am rugat cu frumosul, nu a vrut. Am plecat de pe site, oferindu-i șansa să se calmeze, dar el continuă cu atacurile la adresa celorlalți. Cred că a venit vremea să fie pus la punct. Mulțumesc frumos, Radu.
0
@emilian-licanELEmilian Lican
Parcă erai Retras Definitiv... :)))
0
@cont-sters-2743Șșters
Dragă Radu Herinean, poți observa foarte ușor că domnul Claudiu Toșa, în loc să dorească aplanarea conflictelor și găsirea unor soluții, așa cum i-am propus, a reinițiat conflictele sub postări literare, atât în cazul meu, la poemul Luna Neagră, cât și în cazul lui Dragoș, la poemul Morica dintr-un sat din Piscari. El nu avea niciun drept sa atace la persoana, in texte care nu ii lezau in niciun fel integritatea morala sau de alta natura. El putea, foarte frumos, sa faca o postare/contestație catre seful site-ului sau catre editori cu privire la încălcările de regulament, precizand, pe puncte, unde s-a încălcat regulamentul. Datoria lui era sa ceara ajutorul superiorilor pentru elucidarea unor aspecte ce tin de regulament, nu sa perpetueze o stare conflictuala, readucant in discuție lucruri din trecut, cu scopul de a decredibiliza si a provoca, dar, cel mai urat, continuand sa jigneasca ca la usa cortului. Este rusinos că comentariile sale nu au fost trecute pe offtopic si că editorii nu l-au sancționat. Dar este posibil, asa cum ai spus, că editorii au fost plecați in vacanta etc. Eu l-am invitat pe domnul Toșa, fiindcă e mai puțin priceput in ale literaturii, sa ceara chiar și opinia unor specialiști despre textul in care dânsul mă acuza de xenofobism, discriminare și rasism. Un cumul de pareri al unor specialiști, ar fi putut sa-l lămurească, cu toate ca criticul Drsgos Visan si alti utilizatori i-au explicat foarte bine. Chiar si eu, autorul textului, i-am explicat in detaliu textul, precizandu-i ca poemul meu nu are scopul pentru care e acuzat, ci are un scop nobil - indemnul la lectura si cultură. Ținând cont de faptul ca Claudiu Toșa nu este o instanță literară, el trebuia sa ceara ajutorul unor specialiști, in loc sa continue atacurile absurde, legandu-se de Visan, pentru ca are o parere pozitiva si argumentata despre acel text. Visan nu a încălcat regulamentul, explicand si insteland, dar Claudiu Tosa o face, fiindcă il acuza de impostura morala. Ori, a critica un text si a argumenta un text, nu este un act de impostura. E dreptul unui om de a-si exprima gustul, opinia, asupra textului, cu mijloacele corecte de exprimare pe care le are la indemana. Problema este ca Claudiu Tosa a fost rugat frumos sa se oprească din atacurile sale, precizandu-i-se ca clar ca neînțelegerile mele din trecut cu Dragos au fost rezolvate, dar el continua sa le readucă in discutie, pentru a destabiliza site-ul, pentru a provoca, pentru a insulta. Daca un om isi cere iertare pe site pentru greselile sale, este inuman sa i se readucă in discuție greșelile pentru care a fost iertat. Repet, Dragoș mi-a gresit mie, iar CLaudiu Tosa nu are niciun sa incerce sa reaprinda un conflict inchis, rezolvat amiabil. Claudiu Toșa trebuie sa isi vada de comentariile sale pe texte, analizând strict textele dpdv literar, fara sa mai aducă lucruri in trecut care nu il privesc, care nu i se adreseaza. Claudiu Tosa nu este o instanță morala a siteului, nu e doctor, nu e judecator, nu e polițist, ci un simplu autor care ar trebui sa conenteze texte literare si atat. Astept decizia ta, Radu, iar daca vad ca Claudiu este pedepsit, dupa cum merita, o sa fac tot ce îmi sta in putinta sa recomand Agonia si altor scriitori, pentru a activa intr-un mediu armonios si constructiv. Si poate ca voi continua si eu sa postez, incercand sa vin, in continuare, cu comentarii constructive. Iti mulțumesc, Radu Herinean, pentru implicare si pentru efortul pe care il faci pentru un plus de cultură in spatiul romanesc. Depinde numai de tine, seful acestui site, cum vrei sa fie perceputa si apreciata Agonia. Divergențele de opinie sunt bune, nu contest, dar atunci cand se incalca limitele bunului simt si regulamentul in sine, trebuie o mana de fier. Te salut!
0
@cont-sters-2743Șșters
nu are niciun drept
lucruri din trecut
0