Poezie
Ploi în pietre
1 min lectură·
Mediu
Plouă toamna din veacuri, cu aceiași fiori
peste noi, siluete de foi
duse departe-n terori
și-n cerul cu nori,
și-n pământul prea reavăn,
și-n morții iubirii, cei goi,
cu vietăți, plante, boli
Invernale petale de flori,
plouă-n... ninsori,
abia treziți, ștergem
din ochi alți urdori
Roadele lumii noi,
germenii supraviețuirii de-apoi
au nevoie și după moarte de trup
de-o încă bună, nu de-o rea creștere,
plouă cu alte averse
primăvara la noi ca-n Hanoi,
plouă intermitent, de mai multe ori,
până în zorii eterni, următori
Numai vara ploaia vine cu sfinți,
Petru și Pavel intră în stânci,
plouă în pietre, plouă munții cu văi,
plouă pe câte-un pas cu pași,
pneuri ude, parapeți izbiți, accidente,
Ilie e la timona învolburaților nori
precum îndemnul misiunii de-a nu mai ploua
de-a mai aduce vânt moderat
până la dispariție
și grea secetă
Majoritatea am uitat,
natura ne oferă
ca o iubită mamă astăzi blamată
totul pe gratis
Și noi, proștii, îmbătați de-o viață nouă,
venim supărați, o călcăm și-o distrugem,
punem zgură de alumină și gips,
o îngropăm ca pe-o poezie uitată-n ciment
02870
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dragoș Vișan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 180
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 37
- Actualizat
Cum sa citezi
Dragoș Vișan. “Ploi în pietre.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dragos-visan/poezie/14171743/ploi-in-pietreComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Piatră din cerul supărat, "dă piatră". Nu va mrămâne piatră pe piatră din ceea ce este urâciune în fața drepților Domnului. S-ar zice după Biblie. Să vedem cât va rezista civilizația celor ce își fac din lutul existențial citadin zid peste zid, citadelă dorită infailibilă, distrugând tot mai mult natura și tradiția.
0

și zidim
și plouă, dar ploaia nu ne sparge ploile din noi.