Poezie
Bosque vacío. Pădurea-pat nupțial
Arborii lui Andreescu (3. „Pădurea desfrunzită”)
1 min lectură·
Mediu
Pădurea
rochie nedeșirată
și-a comandat din timp nunta dintre
-nceputul lui noiembrie și sfârșitul lui aprilie -
unirea zodiei de apă cu alta de pământ
Ploaia a spălat-o-n seve și scorburi
a trecut fierul de călcat
al soarelui pe nedormirea
păsărilor de pădure
Acuma se aruncă-n zbor pe unde-i vin toți anii
- cercuri concentrice răsuciri de rivali
înconjoară acea siluetă a femeii
- abia se zărește-n plan depărtat
pârâie patul râului din „La maya desnuda”
a lui Francisco Goya
Ramificațiile groase
ale stejarilor seculari
împletesc triunghiuri
păienjeniș prin crăci
și drumurile silvice
încurcă de parcă-ar ține trena
zeci și sute de poteci
Buclele Mayei
se-ntind peste norii-perne
brațele și spatele pădurii
sunt șeile platourile și căldările de la Toplița
poalele Călimanilor seamănă coapselor strânse
din care apar cârlionții abia ghiciți
roșcați negri șateni blonzi
- abia răsar sub pântece mai înspre toamnă
vor crește precum lichenii și mușchiul
dintr-o verde crinolină ruptă mereu în fâșii
Au trecut diligențe
suita contesei Bathory
dar formele trupurilor dorm
în articulațiile lemnului verde
uitat de ninsori
001.905
0