Poezie
Uneori și Divinul își reia revanșa
(poem învigorant)
1 min lectură·
Mediu
Uneori și Divinul își reia revanșa
POEM ÎNVIGORANT
Prea omenească,
mocirla se-ntinde
de-afară până-n casă,
din stradă drept pe suflet.
Nu-mi strig durerea
înfrântei iubiri.
Ea nu mă doboară
nevrând s-o mai știu.
Prin pământ sângerez,
prin cer uit să-mi revin,
încât mă simt lovit
de nepăsare în plex.
Ce caut fără un om,
când ceilalți se-alină?!...
Cum s-admir frumosul,
când nu se înclină?!...
Uneori și Divinul
își reia revanșa,
de-i dă omului trist
alt suflet la termen
fără scadență...
CÃDERE LIBER CONSIMÞITÃ
Lovit de visul iubirii
ca un pieton distrat,
cad și mor
în fața ta.
Cerul, apă vie,
îmi trimite râuri spre limane -
mie, dintr-o mie...
Marea apă moartă
n-o să-mi mai ascundă
din vederea gata secerată
calomfirul tău -
roz-dalba față.
Ochii tari
în adânciri printre stamine
urcă sacadat
durerile din albii.
Precum valul părul tău
apucă-n repede bulbon
păstrăvi, vidre și elani
de mă antrenează și pe mine
peste-obstacole sau... prag.
Ca s-ajung zefirul
apei tale-n dragoste,
susură-mi te rog
cum să pregătesc
descântarea
învierii mele nesperate!
001.916
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dragoș Vișan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 172
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 51
- Actualizat
Cum sa citezi
Dragoș Vișan. “Uneori și Divinul își reia revanșa.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dragos-visan/poezie/13914632/uneori-si-divinul-isi-reia-revansaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.