Jurnal
Enigmele vechii române și ale tracei troiene
Gânduri despre geții, sciții, tracii neromanizați
2 min lectură·
Mediu
Limba noastră, exact ca traca vorbită de troieni, este o enigmă batjocorită.
Dumnezeu știe adevărul despre o limbă tracă ori română străveche, nepărăsită nicicând, nici de vorbitorii săi (traci, geți, apoi, brusc, străromâni), nici de români, aromâni și megleni până în prezent. Oricum remarc faptul că în orice dicționar există un număr de cuvinte cu etimologie necunoscută. Mulți cercetători afirmă că ar fi din tracă. Ele au fost folosite însă ca dovadă că substratul limbii noastre este unul străin de... limba română!
Am ajuns după vârsta de 40 de ani să mă îndoiesc de acest fapt tot mai mult, precum taică-miu, la vârsta maturității depline.
Este OK dacă am crede o teză de origine occidentală, că limba tracă nu are avea nicio continuatoare până în prezent, că nu se mai identifica acum 1800 de ani cu limba abia diferențiată în dialecte istorice a românilor, meglenilor și aromânilor? Unii nativi megleni și aromâni consideră că "meglenoromâna" și "aromâna" ar fi limbi originare, neotracice sau neolatine, de aceeași vechime cu limba română (vezi istoricul literar și dialectilogul Nicolae Saramandu, pe care l-am cunoscut personal la Universitatea "Ovidius" din Constanța). Nu au dovezi însă, iar dacă venirea slavilor în vechea Tracie ne-au separat, nu înseamnă că transhumanța păstorilor și zelul pastoral-omiletic al Ohridei și Tomisului, mitropolii paleocreștine puternice nu ne-a și unit ca originar popor străromân, tracic!
Chiar poate fi considerată limba latină limbă mamă (Alma mater) pentru dialectele românești istorice, dacoromân, meglenoromân și aromân?
Nu ar fi mai logic să presupunem o tracă armonioasă, păstrată ca pe bunul cel mai de preț de toți vorbitorii din Balcani de trei mii de ani până astăzi? Nu-i oare limba românească tot limba tracă, într-o devenire spectaculoasă până astăzi, fără influențări decisive din partea latinei, celtei, persanei, elinei ori a limbii vechi germanice în toată Antichitatea și în zorii Evului Mediu? Latina nu s-a înrudit deloc cu traca și româna străveche, neacceptându-se deloc elemente de originalitate tracice și străromanești ce ar fi influențat pe vorbitorii limbii ocupanților ori vecinilor romani, mai ales în perioada de simbioză etnică, traco-romană și getico-romană? Suntem învățați să credem că dacii și tracii au fost romanizați etnic și latinizați aproape total. Nu este posibilă această teză!
02963
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dragoș Vișan
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 366
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Dragoș Vișan. “Enigmele vechii române și ale tracei troiene.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dragos-visan/jurnal/14170902/enigmele-vechii-romane-si-ale-tracei-troieneComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Tatăl primei mele iubite, cu care am stat trei ani (Lady Ki sau Lady Mi, din textele semnate de chatbot Irinel Georgescu, pseudonimul meu veritabil poetic) era originar din județul Botoșani, din comuna cu ruina conacului lui Ion Pillat și a familiei Pillat. El mi-a spus că moldovenii sunt daci (liberi) până astăzi. Era subofițer de poliție de puțin timp pensionat.
Eu făcusem Filologie, chiar Română-Latină la Universitatea "Ovidius". Nu l-am contrazis. Mi-am spus în minte că e o prostie. Sau că vorbește în metafore. Nu că ar fi exaltat. Era și poate mai este un om lucid, pragmatic.
Până astăzi moldovenii de la noi și moldovenii Basarabiei pierdute se consideră în marea lor majoritate urmași ai dacilor liberi, ai carpilor, costobocilor etc., deoarece Țara Moldovei întemeiată de Bogdan I și condusă cu atâta artă și pricepere de Mușatini, drept scut al creștinătății cu Ștefan-Vodă și alți oameni de valoare până-n prezent de pe ambele maluri ale Prutului este o țară c-un popor total neromanizat de niciun împărat roman ori bizantin. Zelul "intelectual" al majorității muntenilor, oltenilor, bănățenilor și al unor transilvăneni de a se considera urmași ai coloniștilor romani este de fapt un zel antiromânesc, o depărtare de credința de secole a moldovenilor, a basarabenilor.
Așa este. Trebuia să ne numim Dacia la începutul epocii moderne, după 1848, ori din 1859, 24 ianuarie. Știam că o să ne blesteme romanii Romei și occidentalii că ne fandoseam cu denumirea citadelei scalvagiste sfărâmate. Însă aceasta a fost o comandă luată de sus, ori în societăți secrete, în culisele politicii europene. Am fost forțați să acceptăm denumirea de România.
Eu făcusem Filologie, chiar Română-Latină la Universitatea "Ovidius". Nu l-am contrazis. Mi-am spus în minte că e o prostie. Sau că vorbește în metafore. Nu că ar fi exaltat. Era și poate mai este un om lucid, pragmatic.
Până astăzi moldovenii de la noi și moldovenii Basarabiei pierdute se consideră în marea lor majoritate urmași ai dacilor liberi, ai carpilor, costobocilor etc., deoarece Țara Moldovei întemeiată de Bogdan I și condusă cu atâta artă și pricepere de Mușatini, drept scut al creștinătății cu Ștefan-Vodă și alți oameni de valoare până-n prezent de pe ambele maluri ale Prutului este o țară c-un popor total neromanizat de niciun împărat roman ori bizantin. Zelul "intelectual" al majorității muntenilor, oltenilor, bănățenilor și al unor transilvăneni de a se considera urmași ai coloniștilor romani este de fapt un zel antiromânesc, o depărtare de credința de secole a moldovenilor, a basarabenilor.
Așa este. Trebuia să ne numim Dacia la începutul epocii moderne, după 1848, ori din 1859, 24 ianuarie. Știam că o să ne blesteme romanii Romei și occidentalii că ne fandoseam cu denumirea citadelei scalvagiste sfărâmate. Însă aceasta a fost o comandă luată de sus, ori în societăți secrete, în culisele politicii europene. Am fost forțați să acceptăm denumirea de România.
0

am ajuns la concluzia următoare:
s-a indus acest neadevăr (limba română/ romani/latina) pentru ca vechiul imperiu roman și sângele albastru lăsat pe zonele de influențe, să fie și mamă și tată/ originea!
cum ar fi sunat:- limba latină are la bază limba vechilor traci?
că, deh, după ce tracii s-au globalizat, romanii îi luară ca pe ai lor
și se știe: orice limbă este vie!
să luăm exemplu bulgarii. aceștia sunt la origine turci, dar veniră peste ei slavii și le-a mai rămas “doar” numele țării din vechiul trib al turcilor care s-au stabilit la sud de Dunăre.
apoi, noi, n-am avut nici măcar demnitatea să ne recuperăm Dacia, ne-am zis România.
și mai înțeleg că slava a influențat limba pe care o vorbim astăzi cu mult mai mult decât ceea ce se presupune că ar fi influențat latina (influența fiind de fapt prin ricoșeu, din tracă-latină-dacă, făcând un arc de cerc de la tracă peste latină la dacă)
peste toate, ce mai contează?
astăzi, ieri (cu mici excepții de vis plăcut) am fost colonie
concluzia: chiar dacă a murit, limba este vie. restul este politică.
am plătit tribut proprii copii, încă îi mai vindem, și noi vorbim despre limbă.
părerea ta, de ce nu suntem daci în Dacia? de ce români în România?
spor!