Poezie
Noua luni in pantecul tau
1 min lectură·
Mediu
Într-o dimineață udă stăteai în poziția omului nenăscut.
Te uitai dincolo de geam,
dincolo de tine te uitai,
mai departe decât puteam eu să văd te uitai.
În casă mirosea a ceai negru; în tine mirosea a țări exotice,
în depărtare era parfumul meu.
Tu stăteai în fața unei ploi mărunte, eu stăteam în fața geamului;
și stăteam în fața ta.
Tu ascultai ploaia cu atenție, apa curgea în liniște;
eu ascultam ploaia rătăcit, ea mă uda tot.
Într-o dimineață stăteam în poziția omului nenăscut
și mă bucuram că nu mă cunoști
Și te întrebam de ce nu mă afli; și nu mă auzi; și de ce nu mă simți.
Mi-ai făcut semn să tac.
Eu
am așteptat nouă luni în pântecul tău,
apoi te-am născut.
022.574
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dragos Farmazon
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 126
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Dragos Farmazon. “Noua luni in pantecul tau.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dragos-farmazon-0030061/poezie/1811274/noua-luni-in-pantecul-tauComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DF
Mersi de trecere, Ancuta.
Si eu consider versul ala oarecum ne la locul lui insa nu am o solutie momentan.
Pana la urma urmei, asta si fac pe Agonia, caut schimb de idei :)
Si eu consider versul ala oarecum ne la locul lui insa nu am o solutie momentan.
Pana la urma urmei, asta si fac pe Agonia, caut schimb de idei :)
0
mi se pare un surplus de care musai trebuie sa scapi, eventual inlocuit, versul asta, mi-e mi-a sunat ciudat in mine - eu ascultam ploaia rătăcit, ea mă uda tot.e cam prea naiv. bineinteles, e doar o parere.