Poezii

Fiecare sfânt are părul lui alb, sau de culoarea cafelei. Este aranjat cu mult fixativ pe o bucată de lemn închinată bătrânilor, spre iertarea tinereților. Tu ai părul negru, pierdut între două

Într-o dimineață udă stăteai în poziția omului nenăscut. Te uitai dincolo de geam, dincolo de tine te uitai, mai departe decât puteam eu să văd te uitai. În casă mirosea a ceai negru; în tine

Acoperit cu întârzierea ta, lungă - ca o rochie galbenă, prinsă între două ceasuri de așteptare, câte unul la fiecare margine a timpului - stă pe un scaun, mai bătrân cu o cafea, între doi