Dragomir Daniel

Fata cu zâmbet sfărâmat Avea o ploaie peste ochi Va fi iubită, da... știa deja... Nu eu sunt vinovat de vina ei Saturn era-mpotrivă, Și de-atunci / Adevărul |minciună| zace-n ea Þipă

Păsărică-ntr-un picior Ghici băiete ce-i Pană de idei Se uită-n oglindă Cu ciocul s-o prindă Hrana se perindă Masa e gustoasă Și e sănătoasă De stele-nțeleasă Steaua e la fund, Zeul

Sub păr, Un cap, mai multe gânduri, Sub cap, Un gât, multe tăceri, Între plămâni, o inimă de ieri, Sub trunchi, două picioare, Sub ele, doar pământ. Într-acolo mă duc, fără să știu de ce

Morcovul de dimineață Se trezi cu mintea-n ceață Și la iepure se duse Și îi spuse: -Tu, Preamărite Iepurilă, Cu incisivii tăi de demiurg, Să știi că nu vreau nici un fel de milă, Vreau doar ca

Visez că n-am visat Visez frumos La tine acolo a rămas un eu. Să nu-ndrăznești Să-l dai afară Că răcește Și ai văzut ce rău e Când tremuri...

Într-o lumina neagră, apare Andreea. La capăt de messenger, zâmbind, cu țigara în gură. E aceeași țigară și aceeași gură pe care le stiu de undeva.... ...de undeva... De undeva, din lumina

Să-ți faci un scop Dintr-o himeră, Să minți o clipă Efemeră... Să te afunzi În gând mereu, Să faci bufonul Dumnezeu... Să-ncerci să uiți De unde ai plecat Să te hrănești Cu un

Treișpe a treia șapteșopt Apare omul cel necopt Doctorul zbiară: a ieșit! Mama leșină: bun venit... Eu nu țin minte ce-am făcut Dacă am plâns sau am tăcut Þin minte doar că eram eu Cu mingea

Privesc În oglinda mată a timpurilor O ființă ruptă, ruptă de sine, ruptă de mine, o ființă mată, plată si fadă... Gustul e unic, plăcerea la fel, și caut adânc, pervers și naiv, comoara

Mick, un artist, Dintr-ăla, Crezu pe ea, cea mică franțuzoaică, o actriță demnă Demnă de un rol Nu \"d-ăla\"... Nu d-ăla ce-l poate juca orișicine Și nici așa și-așa... Nu, nu... Și ea,

Si, Marco, questi genti fanno una \"hora\"... commo perche??? cosi... perche ...ca să se mire proștii. Aaa, si, il gentiluomo... un poco ubriacco, de voie bună, bă, adică... \"dar-ar naiba

Văd nori plângăcioși Ce zboară pe deasupra Mi-am pus pancarta pe cap: NU PARCAÞI ! Că n-am umbrele Ca ceilalți muritori Nu-i vina ce-o port, Că veste-am trimis În ceruri să știe La poarta

Un cimpanzeu chițăia de mama focului la Mama Natură să-i dea o banană. Un liliac portocaliu ce mirosea urât pierduse în podul bisericii ochelarii de soare. Păianjenul mofturos încurcat

Am o mândrie națională prea mândră... Mă simt, ca într-un banc cu ciobani... în care, oricât de puternic ar fi ciobanul, apare inevitabil, o oaie. Nu, nu este \"oaia neagră\", ci este Oaia

Acum citesc o poezie, cu lingurița... Până mai ieri, mă săturam dintr-un polonic... Citește mai puțin și des, mi-a zis terapeutul... căci iei silabele, cu-mbucături subtile, vocalele

Mâine mă duc iar la pește. Sper să prind mult. De-aia mai păstrez și momeală și țigări. Răbdare și tutun, pește este peste tot. Plouă cu pește. Aah, să nu uit de râmă. E bună și aia la ceva. Numai să