Sttt

1 min lectură·1 iunie 2018

Mediu

sttt, ascultă Doamne, florile cum râd

și spune-mi care vrea să-mi fie-n vis a mea

pe veșnicie.

sttt, ascultă mamă, povestea unui galben

el se credea a fi un cal, un murg

dar nu am vrut să-i spun că-i trandafir

așa că am tăcut

și-acuma fug

să văd ce face colo în grădină

sttt, ascultă tată, pașii mei sunt mov

m-aplec ușor în față

tu crezi că am să zbor?

cel alb de-acolo, da, e fluture sau ce-i?

mi-l prinzi? te rog în brațe să mă iei

să-i spun că mâine îl aștept în zori

sttt, ascultă cerule, la tine sus sunt munți?

să-mi iau la noapte florile sub pernă?

să-i spun amicului meu Tom, că-i mâță

că el tot sare sus pe lustră

crezând că-i liliac sau cine știe ce

în mintea lui chiar miaună

a lup firește.

mă-nchin cu Buni, râd, îmi spun: „Doamne păzește”

și fug degrabă iarăși între flori.

sttt, ascultă omule, n-ai vrea măcar puțin

în lumea mea să te cobori?

că te-aș servi cum știu mai bine

cu o dulceață bună de afine!

023.780

Dorina Șișu. “Sttt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dorina-sisu/poezie/14126603/sttt

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

delicat...
am recitit-o de câteva ori
și, cu siguranță, o să revin

frumos, Eugenia!