dar spune-mi

dar spune-mi: din care piramidă ai zămislit iubirea? pe care treaptă-naltă mi-am rătăcit privirea? doar viețile, iubite, se duc, se cern, se ning; pe fruntea ta deplină se odihnesc și spinii. ah, am rămas doar muguri în mâna primăverii! eu îți presar în sânge făgăduință dreaptă, și punctul cardinal pe pleoapa-ți stângă șade.

m-ai contopit în vinul cel roșu dinspre toamnă, m-am frânt apoi în două în viscolul din iarnă.

am tot atâtea trepte cât ai zidit murind. iubește-mă trăind!