Stâncă

versurile redau senzatia desprinderii de obisnuitul cotidian spre a putea cuprinde, macar cu mintea, orizonturile unor spatii mai vaste, doar aparent necunoscute;
neclintirea privirii, statornicia gandului se oranduiesc simbiotic in constructia stilistica a unui poem:
\"despre răni orgolioase
și călători
despre patrii purtate-n valize
și-n aripi\"...alcatuind imaginea stabilitatii eului liric
aprecieri, amalia

Amalia, aceasta stanca e asezata inca pe mal privind apele-n tacere iar eu am plecat ducând visuri și m-am intors ostenit doar cu iluzii. Îți mulțumesc de trecere
si pentru aprecieri.
Cu prietenie doar

\'eu visam depărtări
recitând poeme despre
răni și călători
despre patrii purtate-n aripi\'... Superb, orice-as mai zice e de prisos!
Imbratisari

bucurați-vă, stînca e singura certitudine care a rămas.așezați-vă iluziile pe ea și veți avea o altă viziune e celor trecătoare. cu aceeași sinceritate,

Ramona, iti multumesc de trecere si pentru apreciere.

cezara raduca, iti multumesc de semn.