Poezie
Confesiune2
o voce doar...
1 min lectură·
Mediu
O voce, cred, mi-ar fi de-ajuns,
Să mă povătuiască tandru,
S-alunge frigul cel de nepătruns,
Să veghezi la al tău copilandru
De ce nu iesi, când eu te chem
Din norii albi, din tronul tău?
Sufletul mi se strânge ca un ghem
În dintii-mi aspri de dulău.
Si setea m-a cuprins, as vrea
Un pocal plin cu dulceata, fie
Ca bolile sa surpe cu a sa perdea
De sacru, sa-mi curete-n rana cenusie.
012.889
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dîrzu Andrei-Ovidiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 73
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Dîrzu Andrei-Ovidiu. “Confesiune2.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dirzu-andrei-ovidiu/poezie/89758/confesiune2Comentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Frumos!
0
