Poezie
Zi pentru amandoi
18:51
2 min lectură·
Mediu
Nu mai obișnuiesc
să îmi maschez eul inimii și al gândirii
prin dosul clădirilor
cu tencuiala roasă
Ioana + Andrei =Love
ecuaița cu trei necunoscute
Acum, te-am găsit...
Nu mai e nevoie să ovaționez, să-mi rod unghile
Cu forfotă mare, la fiecare sărut
Acum doar...
ascult ce se joacă de-a vațea-ascunselea
În umbra cuvintelor
în nuanțe de roz, în ton vibrant
rostite în deplină
Muțenie.Punct
Nu-mi mai aduc aminte cum mă cheamă
Numele și-au pierdut din importanță
Cochilii depuse straturi în vremuri
Geologice
Hai, totuși, să ne îngropăm până la brâu
În nisipul din curtea școlii
să ne căutăm
Săruturile
consumate promițându-ne
Marea-cu-sarea
Inutil
Punct și virgulă
Tragem linie și...
Ne-mpreunăm mâinile și...
cu buricele degetelor
în căutarea aurului negru
de sub scoarța-vortex ce
pare-se că s-a zidit
Împrejurul nostru
Ascultăm tăcuți cum
Copilul Pământului
lovind in pântecul de țărână
trezind, sortindu-ne urmași
Ne-născuți
Închide usa de la cămară
Înainte țugul nu deranja gălăgia
Inimii ce-o imparțim frățește
fifty-fifty
Să nu ne mai sufle Mos Ene
Borcănelele cu vise sunt la locul lor
Așteptând să fie consumate
Avid in
Zilele lui Ieri
iar
răvașele din prăjitură
mai păstrează ceva din liniștea
ancestrală
a străzilor intoarse chiorâș
către tine
spinarea mea a mai pierdut o coastă
din trupul viitorului
013.871
0
RH