Poezie
Pluvială
4 august 2009
1 min lectură·
Mediu
Ploile-și spală morții pe sub copaci
Le pun chezășie pe lemne, brichete
Și-i lasă dezgoliți și fără limbi.
Tunetele sapă, adânc
Clinchet de brume uitate cândva
În șoproane și carii peste basma.
Cel ce păzește la porți așteaptă
Ca bezna să scrute noi adormiri
Tăcerea ca o pustă desculță.
003143
0