Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

De vorbă cu...

interviu

4 min lectură·
Mediu
În hruba-ntunecată cu pucioasă
Ce ars-a milenii în șir,
Gingii bolnave, privirea-i roasă
Un stârv cu față de martir
Și-mi pare că vrea să vorbească
Zig-zag-uri, cercuri cu radian
Și-n a sa voce păsărească
Plutește un aer de sultan
Se apropie cărnetul diavolesc
Cu viermii colcăindu-i sub unghii
De mine ca să-l potolesc
Și vrea ca-n spate să-l înjunghii…
Poetul:
-Cine ești a nopții creatură,
Din ce cotlon ascuns te-ai întrupat?
N-ai nas, ureche, nici dantură
Și ești așa înfometat
Și-ochi de foc ca semilună
S-au dilatat și tot zbătut
Și negură, și-ncet furtună
S-au cufundat într-un strănut
O voce care cheamă ciuma
Din gâtu-i gros cu-ecou prelung,
Privesc în jur și văd furtuna
Sontcâtaind picioru-i stâng
-Bag sama că o legendară
Poveste de demult, un mit
S-a întrupat din mâzga și ocară
În dosul unui zid de schit
satan:
-Te văd c-ai știință multă, carte
Dar locu-ți nu e pe aici
Născut în locuri… mai departe…
Tăios la minte ca un brici
Poetul:
-De unde mă cunoști lighioană
Ce globuri negre-ai cercetat?
Și cred că nu ești din icoană
Nu pe Pământ ești întrupat
satan:
-Ba, pe Pământ, te-nșeli, măi frate
Mă trag din neamul evlavios
Mânios la fire și-n etate
Nutresc un gând prea sănătos
Poetul:
-Ah, crezi că minți pe orișicare?
Nu m-am născut alaltăieri
N-ai preumblat liber în zare
Nici prin livezi pe lângă meri
satan:
-Nici vorbă, nu te mint, eu
Defel nu-s prieten cu natura
M-ascund în negrul cel mai greu
C-un sâmbure arunc doar ura…
Cu sabie sură, plumburie
Vestesc războaie,-nmormântari
Și-n ceata-mi cine avea să vie
Îl voi slăvi doar cu cântări
Poetul:
-Ma faci să râd în gura mare
Vorbești de imn, decorațiuni
Le dai la toți făr’ amânare
Mârșave vorbe și minciuni
Satan:
-Îti jur pe barba mea păroasă
Că de te-alături în convoi
Cu mine-n capăt la o masă
Cinăm cu fast noi amândoi
Poetul:
-Eu, cu tine la ospețe?!
Nici de ar fi sfârșit de zile
Nu are cine mă răsfețe?!
O mamă, două dragi copile
satan ofticat:
-Prea-curând vei fi pământ
Cu ochii - flori de primăvară
În van pastra-vei jurământ
Se va topi în soarta-amara
Poetul:
-Decât să fiu păgân asemeni ție
mai bine viața o las de-acum
Plecând departe în robie.
M-or pomeni lacrimi postum
satan enervat:
-Voi, oamenii, nu gândiți drept
Ca eu la fiecare pod
Cu brate-ntinse vă aștept
Pe orice chip, pe tot nerod
Poetul:
-De-a’ fi așa, avem credință
Ce am păstrat-o sfânt la piept
A noastră va fi biruința
Așa va fi, ți-o spun eu drept
satan:
-Nu vrei să batem frate palma
Să te coborî cu mine-n scări
Te-oi face popă acu’ de-a valma
Vei ține calde cuvântări
Poetul:
-Chiar nu-nțelegi c’aici mi-e locu’
Să ard tăcut încrâncenarea
Un trai veșnic așa-mi va fi sorocu
Să desenez cu ceruri marea
satan:
-De ars, vei arde veșnicie
Cât despre mare-mi pare rău
Cu-a ta gatitatranicie
Cunoase-vei un singur hău…
Poetul:
-Asa să-mi fie nemurirea
Să ard în sânge scurs pe maluri
Și foc mi-ațâțe trăirea
Ca mai apoi încet pe valuri
-Sa mă duca-ndepartari
Să-mi fie ceaslov de sfârșit
Din cer să sufle dragi cântări
În ton cu glasul ce-a pierit
satan:
-Hai, mai jos o treaptă
Cuprinde-mă strâns de mâini,
Legat la ochi tu mă așteaptă
Să leg la poartă ai mei câini
Poetul:
-Eu, unul, sar mai bine-n lavă
Aruncă-te cu mine, vrei?
Și-ncet fiinta-ți cam bolnavă
Va ispăși cu ani mai grei
satan:
-Nu vrei ca să cunoști
O izbăvire mai măreață?
Ajuns apoi în oști cerești
Să guști a lor dintâi dulceață
Poetul:
-Satane, crucea-ți dăruiesc
S-o porți cu a mea amintire,
Să văd cum jalnic în tine cresc
Căi netede de mântuire
Satan:
-Ba da, o voi, cu o condiție
Să mă urmezi pân’ la sfârșit
Voi face astfel grea justiție
Și să ai trai la nesfârșit
O umbră neagra-apuca crucifixul
Și-o vâra-n burtă de îndată
În depărtări albind din nou axul
Răsar lumini și-o lume prea-curata
Iar poetul, râzând mulțumit
Își scrie astfel închierea
În taină se retrage-n schit
Așa-i fu vrerea…
2005-08-06
022.876
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
679
Citire
4 min
Versuri
151
Actualizat

Cum sa citezi

Dîrzu Andrei-Ovidiu. “De vorbă cu....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dirzu-andrei-ovidiu/poezie/135290/de-vorba-cu

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

O încercare temerară, păcat de variațiile și forțările de ritm, de unele rime neortodoxe (evlavios-sănătos), ceva typos și o cur-ofonie.
Merită să lucrezi mai îngrijit, pentru că văd aici, totuși, o dexteritate în versificație, care poate rodi în poeme bune.
0
Multumesc pentru incurajare, am scris-o acum cativa ani, azi i-am refacut doar diacriticele. Intr-adevar e mult de lucrat la acest poem. Niste incercuiri cu stilou rosu ar fi si mai bune. Te mai astept pe pagina mea.

Salve
0