Ești vinovat

Ești vinovat că timpul trece iute, că iubirea e creată din apusuri ireale, nemaivăzute, că toamna frunzele sunt efemere, că ochii tăi ascund atâtea secrete și mistere.

Ești vinovat că e soare și că lacrima de pe obraz, când se intersectează cu vântul, devine speranță și culoare...

Visele se împlinesc când mă învăluie viața cu ecoul fericirii din cuvintele "te iubesc", când șoaptele tale îmi acoperă umerii și dorul e o rază de lumină, un glas ca o flacără galbenă care crește mereu, incontrolabilă, indecisă între bine și rău.

Ești vinovat pentru toate clipele reci și toate nopțile lungi, întunecate, fără licăr de stele și fără melodioasele șoapte.

Uneori suntem naivi și ne credem îngeri nemuritori, născuți din vise, zburând mai aproape de cer și de stele. Alteori, viața are forma simplă a unui cuib de rândunele.