Poezie
Scrum de fluture
1 min lectură·
Mediu
Hai să ne jucăm,
Doi fluturi albi, veșnic vii,
Naivi, știm doar un lucru,
Să ne iubim, să zburăm
Unul în jurul altuia.
Noaptea, să adormim sub frunzele
Unui copac din care cresc trandafiri.
E întuneric și mai vreau să ne jucăm,
Hai să ne ascundem,
Să ne găsim prin șoapte și atingeri.
Dar ai văzut lumina,
E o lumânare, îi e dor de zi, de soare,
Și mă uiți și pleci la ea,
Te încălzește, ți-e frig,
Te protejeaza, îți e frică.
Dar arde de mult și ceara nu s-a întărit.
Orbit, vrei să ajungi în vârf,
Amintirea mea s-a șters,
Și nu mai vezi, e prea multă lumină.
Ai căzut în ceară, lângă flacără.
Ai suflat și te-am găsit.
Aici îți e mormântul.
Și mă așez pe flacăra
Care mă face scrum.
Plouă peste cadavrul tău.
Și hrănim cu iubirea care nu poate fi arsă,
O flacără care va arde veșnic!
033505
0
MB