Poezie
...A Portocala
1 min lectură·
Mediu
Iubesc cel mai mult
vocea ta de dupa o lunga tacere,
mana ta intinsa din care
rasare o portocala;
sufeltul tau in forma de frunza,
tu,ca un copac
rasarit dintre asternuturile mele
intr-o dimineata oarecare.
Si cate portocale au fost
in viata noastra,
toate rasarite
din podul palmei tale,
cu aceeasi forma,
acelasi gust,
aceeasi culoare.
Iubesc cel mai mult-si ma doare-
parul tau dupa o lunga asteptare,
intins pe covor;
tu il saruti,eu il prind intre palme,
mi-l lipesc de chip.
Mirosi a portocala.
Inteleg,aici intre pleoape
o farama de scoarta,
sub genunchi o floare...
Unde-mi esti copac?
Inteleg,spuneai ca au ochi...
acum te rostogolesti printe zilele mele
ca o portocala.
Lasa-ma macar sa iti tin cojile!...
022.876
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- diana chindris
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
diana chindris. “...A Portocala.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/diana-chindris/poezie/97576/a-portocalaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CBPortocala asta pe mine ma impingea sa sper la intertextualitate. Nu a fost cazul. Arareori este. Din pacate.
0
Cred ca ultimul vers poate lipsi totusi.