și inima sângerează

nu e deloc rea poezia, dar cred ca este prea evident totul, iar atunci cand scrii viata si moartea cu majuscule, am impresia ca pierzi foarte mult din jocul de aluzii, de ascunderi, care face parte, cred eu, din jocul poetic. Partea a doua a primei strofe, de dupa versul cu un singur cuvant, mi se pare foarte buna!

Ai însuflețit Moartea – vinovată și nevrotică-, și Viața care se diluează, devine evanescentă pe parcursul timpului și ai pus în secțiunea finală întrebarea existențială referitoare la nefiind.
Ai modelat din Viață o copilă în bluză roz, cu fustă pepită și pantofi, care vorbește singură, în timp ce doar Iubirea este înțeleaptă.

Paul, multumesc pentru comentariu, poemul este cuminte, chiar naiv, copilaresc, dar asa am vrut sa fie... in general nu folosesc majuscule, dar uneori simt nevoia de o personalizare in plus.
Razvan, ma bucur ca ti-a placut poezia, multumesc pentru trecere/semn, esti oricand binevenit!