Întoarcerea
Este rece, iar nările ustură mirosul de lână din covor ajunge să le posede mi le zgârie și mă dor. Ușor, mintea mă duce în amintirea casei ei, lemnul putred stă bătrân o mai ține două sau trei
Ultimul tril
A plecat departe. I-au îmbătrânit picioarele În pământul din fața casei, Casă pe care o iubise Încă din pelincile striate Care îi răneau trupul, vara. Brațele, tinere și zvelte odinioară, Purtau
Planare în apus
Spre raza de lumină a soarelui, o aripă bate pe loc, și mă ustură ochii privind spre ea, până se face albă și-o pierd în înaltul ce stă pe loc. Mă duc degrabă s-o caut dintr-un alt unghi al pădurii
Anatomia unui înger
Fiica mea s-a născut cu bucle. Fiica mea e înger și n-o să poarte cercei, pentru că la marginea urechii duce bucle, bucle și iar bucle. Din piele, omoplații în relief – Fiica mea, cu umeri ca de
Pasăre cu sânge de argint
Șuvițe de lumină, prelinse din boltă, le privesc traversându-mi irisul. Cu teamă mă prăbușisem din cer, unde păsări de argint mă țineau cu ciocul. Ecouri de voci mă încolăcesc și cred că am străpuns
