David Lidia Ileana

Din crânguri de păsărele, Din înaltul Cerului, Prea lin, de ele Se las culese, Picăturile din stele. Croind un drum de spaimă Și visând mereu cu teamă Un dulce-amărui glas Eliberează durul

Desi miezul noptii a trecut, cerul tot senin a ramas. Se uita o stea la mine prin geam. Fara ea ... Cum as continua ? Nu e nimeni langa mine in noaptea grea. Ma trezesc mereu din gandire. Simt ca

3 aprilie 2007... Fieni Draga mea viață, Deși mă amestec printre obișnuința

Tacere. Visele se implinesc, cantand durerea unei zi pe sfarsite. Privirele se ridic din instinct spre ceruri, parca, cautand visarea urmatoarei zile. Culorile danseaza in fata ochilor, minunand

Cât de tristă pășea natura Iar vremea acompania, Cântând dueturi melancolice, Contopindu-se singure ... O speranță răsare melodioasă, Soarele își șterge lacrimile, Natura prinde speranța

E o rană deschisă, iar atingerea o închide, dar când dragostea apare, o redeschide... Pe priveliști gri și mohorâte, mi se întunecă viața, mă simt distrusă și pierdută datorită acestei răni, care

Imi spui de multe ori ca roiesc in jurul tau dar tu nu ma vezi. Acum vreau sa vad daca tu ma vei vedea atunci cand ma cauti. Eu te-am cautat pe tine, tu nu ma vedeai. Acum incearca si tu. Intr-o

\"De ce ?\" ... comuna intrebare. Cand esti singur, o simti, nu mai intrebi. Cand visezi, o traiesti. Fiecare zi noua care incepe, nu inceteaza sa ti-o puna in fata. \"De ce ?\" Suntem oameni ? Sau

Căutând legătura dintre mine și Apariție, îmi dădusem seama că nu avea cum să fie așa ceva. În primul rand, aceea persoană la care mă gândeam nu avea cum să fie AICI, iar în al doilea rând, cu

Dau să întorc capul, dar aceași mână îmi atinge fața, șoptindu-mi cu o voce speriată acum : “Nu mă privi ! Toate la timpul lor. Da-mi mâna ta. “ Neștiind ce să fac, îmi rotesc ochii în toate părțile

Mă uit în jur și observ cu stupizenie că noaptea tocmai și-a pus amprenta pe oraș. Ridic ochii la cer iar în drumul lor, privesc cum adie vântul, răsfirând frunzele și părul meu. Miroase a căldură, a

Simt o perdea grea de ganduri care se apropie de mine si incearca sa ma determine sa caut o iesire inainte sa ma invaluie definitiv. Prea multe ganduri pentru sufletul asta. Prea multe probleme

Atat de goala e lumea, fara o imbracaminte, Atat de slabe sunt vorbele, fara o idee, Atat de usoare sunt sufletele, fara un corp, Atat de greu e sicriul, fara un suflet in acel corp. Esti doar

Privesc in urma, vad urma mea in cenusa, Nu mai am ochi, caut cu sufletul, Vreau sa retraiesc, vreau sa visez din nou, Am renascut oare ? Simt aripa libertatii, aud vocea dreptatii, Sunt

O secunda, sa pot visa, Doar o secunda, sa te pot visa, Doar o secunda, sa te pot iubi, Doar o secunda, sa te pot simti. Vreau in vise, Vreau sa traiesc, vreau sa visez, Vreau sa zbor, vreau

Din gura ta ies numai sabii Care ma strapung in suflet Si-mi inunda inima in sangele Negru care iese din cauza ta ! Ziua vine iar... Ma trezesc cu vocea ta ... Nu mai esti tu ! Nu mai vreau

Suflet negru ca de plumb Atarna in corpul acesta Care este uitat de lume Care se distruge pas cu pas... Caut o speranta, o gasesc Simt, traiesc, dar atarna sufletul De trupul meu Ma doare,

Sa zbor de as vrea Sa rad de as putea Sa plang de as surade In viata sa ma ridic. Ma cobor in abis, Nu e cale de intoarcere, Caut lumina, gasesc intuneric Vreau sa caut aripi, Gasesc

M-ai schimbat, Cu un suras, Cu o vorba, Cu o raceala... Te caut cum erai, Te gasesc altfel, Vreau sa renunt la ce am ca sa te ream, Dar de unde sa incep ?! Mi s-a ingreunat sufletul,