Poezie
Tăcerea
1 min lectură·
Mediu
Tăcerea
Sufletele lor strigă la mine
Din văile de aur și lumină,
Din lumea cea de dincolo de tină
Tăcerea ce a fost cândva, acum nu mai e.
Tăcerea ce a fost cândva, demult s-a dus
Nici greierii nu îi mai pot distinge bine
Iar al lor cânt e unicul refren
În noaptea cea fără de lună.
Din alte lumi al lor mesaj mă caută, m-ajunge
De-n mine inima în mii de părți se frânge
Tăcerea altor vremuri efemere
S-a prefăcut în pulbere și praf de stele.
Și prin al morții văl întunecat
Îmi șoptesc de ce-au plecat –
A fost destinul lor, din ceruri aranjat
Ce nimeni nu putea să-l mai întoarcă.
Ascult tăcut, în mine suspinând,
Cum vântul curge printre ramuri
Și simt că-n alte vremi eu m-am întors,
Tăcerea să o caut...
002.197
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 135
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
David Adrian Dinulescu. “Tăcerea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/david-adrian-dinulescu/poezie/1824463/tacereaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.