Poezie
Sonetul timpului neîndurător
1 min lectură·
Mediu
În pântecul tăcerii, sub bolți de veșnicie,
Se macină în umbră al lumilor hotar,
Iar clipa ce se naște e-o scurtă agonie,
Un vis aprins o vreme pe-al morții rece-altar.
Zidim din lut și lacrimi cetăți fără de nume,
Sperând să-nfrângem bezna cu-al minții slab ecou,
Dar timpul își revarsă amarul peste lume
Și-ngroapă-n neființă tot ce-a părut că-i nou.
Nimic nu se oprește din goana spre-ntuneric,
Nici dorul ce ne arde, nici gândul cel semeț;
Destinul își urzește tiparul lui himeric,
Plătind oricare clipă cu-al stingerii îngheț.
Și totuși, în abisul acestui vast declin,
Rămâne-un strop de spirit etern și cristalin.
005
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dascalu Mihai
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 102
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Dascalu Mihai. “Sonetul timpului neîndurător.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dascalu-mihai/poezie/14206912/sonetul-timpului-neinduratorComentarii (0)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
