Darie Ducan

A apărut volumul Dreptunghiul leproșilor, de Darie Ducan. \"Există o teatralitate tipologică, involuntară, a leprosului, aceea de a suferi, aceea de a-și face din carnea care curge cortină care

Lumea se învârtește în jurul cozii Ca și când de acolo ar trebui să se nască. S-au șmecherit ciobanii, Și-au trimis oile să devină prostituate Pe Centura de asteroizi a Căii Lactee. Le alungă și

Aș lua dacă aș putea Toate liniile vieții din palmele Femeilor pe care le-am iubit, Le-aș pune cap la cap cu răbdare, Le-aș face ghem cât ochiul Unui Dumnezeu uimit, de mare. Viața de

Era una dintre acele seri în care te superi pe viață. Fără motiv și fără drept de recurs. Mașinile treceau în goană și fiecare își conținea gălăgia ei vătămătoare și vindicativă față de liniștea

De o vreme încoace, politica românească a devenit dintr-o treabă serioasă, o problemă de sexualitate. De ce? mă veți întreba cu fețele luminându-vi-se pervers la auzirea acestui

Vă invit pe blogul meu despre prezent, intitulat LUMEA LUI ACUM, un blog ce se vrea o piață publică, o agoră, un forum. Aștept păreri, mesaje de la cei interesați sau intrigați. Voi răspunde

Rațiuni debusolate explodează iarbă, Doar firul de păr pe mâini,de spaimă ridicat Mai ține loc de ac de busolă. În noi ca în chilie mucegăiește-un leat, Prin spuma de la gura noastră Dumnezeu

În contextul colorat al globalizării, omul e supus la numeroase încercări și experimente care se dovedesc a-i fi nefavorabile pentru că își iese din sine,

Excursie-n dezastrul unei țări Mă uit la scena societății românești contemporane și nu știu cum să îmi astâmpăr sila. Ce văd? Un guvern eminamente oligarh, cu capete atâta de pătrate că

Ritualul unui om de rând Sângerez pentru tine Toată ziua. De aceea umblu-mbrăcat Doar în roșu, ca să nu se știe. De-aceea beau cafea, ca să stau treaz, Să te percep, por cu por te

Vina Eminescu Eminescu scrie spre sfârșitul vieții într-o scrisoare Că pe corp i-au apărut niște pustule, niște bube Datorate tratamentului prost și mizeriei în care se afla În sanatoriul făcut

Noi stăm toată viața-n picioare Lucidul:-De ce fugi? Speriatul:-În scaunul acesta (îl arată) e o carie. Lucidul:-De ce fugi, te-am întrebat? Speriatul:-E o carie, nu o văd, o

Monologul dezastruos al luptei cu normalul de Darie Ducan (Personajul e și el un om, are o țigară mereu în mână, dar fumul ei nu se știe din cine iese ) Mi se întâmplă foarte des să

Dac-aș fi știut de ieri ce era azi, i-aș fi cerut Maică-mii să mă nască prematur, ca să pot Să-ți ofer mai multă iubire. Să mă nască înainte chiar de a se naște ea, să facă Un salt și să

Dumnezeule ! De ce părinții, odată cu vârsta, Se chircesc precum Săpunul care se micește de uzură Și se termină de micit și mor? Dumnezeule, te speli cu părinți? 15 septembrie 2006

Scrisoarea a XI-a Mergeți într-o pădure, priviți un stejar, Mergeți și peste-un an, vedeți cât de-ncet crește!? Nu vă dați seama că-n timpul ce-i altfel măsurat, El, rapid, ca un jet de lemn,

Anunț că a ieșit de curând de sub tipar o nouă carte de poezii,semnată DARIE DUCAN. Cartea se numește LUNGI PLANTAÞII DE SINGULAR, Editura NICO, 2007, apărută în condiții grafice excepționale. Cartea

Sonatina I Desigur că sudoarea frunții mele O simt ca spinii. Dar valorez prea puțin cât să merit cruci, Le va rămâne copiilor mei

Cum mi-am angajat clipa taxi? Îmi scăpase din programul zilnic o clipă, O clipă liberă,așa cum scăpase cineva în John Lennon un glonț, Și nu știam ce să fac cu ea. Așa că, m-am gândit să mi-o