Haiku

Imi place ideea, mi se pare chiar una din cele mai excelente, dar se mai poate lucra atat la forma cat si la continut. Mie nu-mi suna bine \"intre stanci de cuvinte\", stanca e ceva tare (ma refer ca material)si cuvintele , bune sau rele, dupa cum stim pot sa zboare.
Ti-as propune urmatoarea varianta:
spre tine un gand.
nedescrisa-n cuvinte
o floare de colt
Inca o data, nu vreau sa fac pe priceputul ca nu sunt, dar ideea ta mi-a placut foarte mult si daca reformularea mea iti place ar fi o onoare pentru mine sa ti-o pot darui. Sper sa nu te superi pe mine de indrazneala. De fapt aceasta indrazneala sper sa-i faca pe alti mai priceputi ca mine sa-si spuna parerea

Draga Dara si draga domnule Dumitru Cioaca-Genuneanu,

indraznesc sa imi spun si eu parerea. In ce ma priveste, sunt de acord cu formularea \"stinci de cuvinte\". Eu vad stanca , de obicei, inalta, foarte inalta. Dar, mai presus de orice atribut, stanca inseamna forta, tarie, statornicie, hotarare, siguranta. Si asa e si cuvantul; are menirea sa lamureasca ceva, uneori chiar ceva nelamurit, si o face cu hatarare. Iar floarea de colt creste la inaltime. Cand spunem inaltime, nu spunem, oare, implicit , zbor? Cand e vorba de cuvant, zborul se poate naste din orice.
Deci, dupa parerea mea, poezia e implinita asa cum e.

Dara, sa stii ca mi-a placut mult haik-ul tau. Si , desi nematerializata, ai de la mine o steluta.
Pe curand, Anca

Minunata (si imi place originalul)

Mi-a placut si mie ideea. Ti-as sugera insa sa incerci sa respecti metrica de 5-7-5 a unui haiku. Stiu, si pe mine ma deranjeaza \"ingradirile\" dar ... asta e :).
o varianta :

gândul meu pribeag
între stînci de cuvinte
o floare de colț

\"spre tine un gand.
nedescrisa-n cuvinte
o floare de colt\"

frumoasa varianta propusa, numai ca, dupa mine, nu este o varianta, ci un haiku de sine statator, avind o cu totul alta idee decit originalul.

Banuiesc ca ultimul comentariu imi este adresat :) Nu stiu de ce a disparut al meu.

gândul meu pribeag
între stînci de cuvinte
o floare de colț

Ai dreptate, ideea e alta ... si haikuul desigur :) Eu doar am incercat ad-hoc un haiku care sa respecte metrica. Sugestia se referea la metrica nu la continut, care mi-a placut asa cum e foarte mult.

~ Numai bine! ~

pentru Horia Nacsavi

Haiku-ul nou era adresat lui Dumitru Cioaca-Genuneanu.

Comentariul la care faci referire nu l-am vazut.

Gândul meu
Între stânci de cuvinte
Floare de colț

În liniștea zorilor
Despletită cărare

... atât de simplu și frumos acest haiku încât nu m-am putut abține ... :)

Dara
\"haicu nou\" e excelent, are tot ce-i trebuie, continut exprimat prin imagini simple si frumoase, forma e de asemenea perfecta,deci ce sa-ti spun decat sincere felicitari si inca multe multe haicu-uri tot atat de frumoase. Nu stiu ce va spune critica despre el, dar atata timp cat exista cititori care simt placere citindu-l efortul nu este in van

dar nu imi apartine :)

Contrastul mi se pare cam facil, si suna cam artificial, intre \"gand\" si \"cuvinte\". Gandim prin cuvinte, a gandi inseamna a folosi cuvinte, ca niste instrumente. Cu toate acestea, analogia dintre cuvinte si instrumente induce in eroare: nu gasim ceva de felul gandirii, dincolo sau dincoace de limbaj, asa cum il gasim pe mester dincoace de bidinea. Intreaba-te ce vrei sa spui prin haiku-ul tau, sau printr-o propozitie oarecare. O sa vezi ca nu faci altceva decat sa cauti cuvinte. Sensul cuvintelor nu e o fiinta autonoma pe care nu trebuie decat sa o imbracam in cuvinte. Nu putem gandi in afara verbului.
Haiku-ul tau se arata, in lumina acestei analize de filosofia a limbajului, ca fiind o simpla speculatie intelectuala, nicidecum drept codificare a unei impresii autentice. Haiku-ul pleaca de la o emotie singulara, si, ca orice alta forma artistica, este o explorare a noului. Pe cand tu nu faci altceva decat sa formulezi o banalitate filosofica veche de pe vremea lui Aristotel, atat de veche incat a devenit de simt comun.

inainte de cuvint e gindul ca rezultat al sinapsei, chiar si singulare.

Fara cuvant nu ai nici gand. Nu te iluziona ca ai gandul, mai intai, si dupa aia il \"traduci\" in limbaj. Ai gandul doar cand ai si cuvantul. Cand ceri o explicatie cuiva, si ti se raspunde: a, stiu despre ce e vorba, dar nu-mi vin cuvintele... - nu ai sa consideri ca persoana in cauza are habar de ceea ce ai intrebat.

Dimpotriva, consider (prezumtia de buna credinta) ca persoana in cauza are habar in gindul ei de ceea ce am intrebat, dar ii este mai greu (din varii motive) sa aleaga cuvintele potrivite spre a ma face pe mine sa am habar de ceea ce raspunde :)