Efemeridă 4

o poezie ca o efemeră manifestare dansată pe un simbol, o notiță într-un calendar repetându-se în aceeași dată în ani diferiți, o întreagă explicație re-dată unui reușit ultim \"dans împreună\".
mi-o plăcut acest dinamism tăcut petrecându-se \"pe trotuare / țăcănitul umed din pași / strivește nervuri rătăcite\" (superb!). e o strofă încadrată vizual de 2 fotografii încântătoare, ca un tablou al unui sentiment profund, exteriorizându-ți astfel o ne-sfârșită toamnă începută dintr-o uitată zăpadă, nevăzută ființă îngropată în \"cenușa din suflet\".
o poezie aparte, \"mușcată de fluturarea unui gând / fără soartă\".
felicitări.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica