Daniela Stanciu

Furată mi-ai fost tu într-o clipă! Efemeră durere,de ce tot țipă? Răscolesc eu întreaga casă! Imposibil ca fericirea să lipsească? Caut și nu găsesc,în disperare! În van a noastră

Degeaba încerc acele să- ți opresc! Elice ți-ai pus,nu contenesc! Ceasul eu vreau să-l măresc! Elicea ta s-o nimicesc! Tu ai greutăți pe-a tale ace? Imposibilă mișcare,sunt

Cristale în a ta înfățișare! Reunesc esențe în disperare! E un miros atât de parfumat! E ceea ce vroiam,să fie colorat! Zbucium și dorința e în compoziție! Un punct nu pun la a mea

Banale,poate acele momente! Îți luai o șosetă,cădea iubire! Litere de dragoste,dorințe, Era modul meu de a te surprinde! Te-ntorceai și încercai a mă prinde! Era totul,era desăvârșire! Litere

Nor întunecat de fapta ta! Unde ești, de ce-ai plecat? Culoare îi dădeai la a mea viață! Rămân eu, un chip sculptat! Exemplu viu, cu inima frântă! Dăinui în sufletul meu, Ești precum un

Muzică ce fără de note nu ar exista, Nici dragoste,n-ar fi,dacă n-am ierta! Ce-ar fi de-o apă,fără de pești? De ce ți-e greu să te iubești? Vântul fără de pomi nu s-ar simți, Păcatul de n-ar

Răsplata timpului nu vreau s-aștept! O limbă se vorbește, dar eu nu o înțeleg! Mi-a oferit tot această minunată viață! Am deslușit a universului povață! Acea lupă fără de sticlă ce mi s-a

Ceva s-a rupt când ți-am mărturisit, Teama de-a iubi te-a împotmolit! Ceva nu-mi spui,nici vrei să-mi scrii! Adevărul-n poartă bate,nu te grăbii! Suflu ușor o rază ce șade pe o

Urechile pe-aceste ritmuri îți sunt de prisos! Simte pulsatiile inimii ,ce cad vertiginos! Cascadă transformată-n viață! Bucuria de-a trăi,în tine e oare revărsată? Adori această minunata

O zi din februarie eu n-am uitat! Îti amintești,e ziua când m-ai chemat! Nerăbdator mă așteptai în gară, Trecut-au anii ,în mare grabă! Prin amintiri încet,am călătorit! Iubire,era tot ce

Să-ncerc să-ți spun cum s-a întâmplat! Povestea-n care un gând bun a triumfat! Era o zi de duminică oarecare Ieșit-am să fac o scurtă plimbare! Pe străzile orașului mergeam agale, Cineva,

Stii?azi o veste tristă m-a cutremurat, Îngerii coborat-au din cer și suflete au luat. Erau doi tineri îndrăgostiți, Iubirea de azi, mi-a spus c-au fost sortiți! Căzut-au pe obraz lacrimi

Impresionant, zic eu! Uitare tu îmi dai mereu! Bruma florilor de toamnă, Înlatură a ta teamă! Rătăcești fără de pomană, Element în acea materie, Algebră e,sau geografie! Învinge a ta

Mirul Afroditei mi l-au dăruit! - Atunci când lumii i-am zâmbit! M-au legat cu-n jurământ! Nu voi putea iubi,pe-acest pământ! Așa Eros în vis mi-a apărut! Scoală-te,nu avem timp de

Când vad un loc necunoscut! Oaze de iubire,greu de crezut! Lume fericită,oameni noi! E totul atât de vioi! Călătoresc în a mea imaginație, Tăcută sunt în plină meditație! Învelesc dorințele

Cafeniu,sau poate verde, Al tău destin îl pot prevede! Râuri învolburate! Poate mult success în toate! Existența mea vrea să încalce, Damf de frezie, a ce aduce? Iubiri multe sau poate

Mi-au zis că azi e ultimul drum, Cu mine voi lua al inimii zbucium! Nu am averi deoarece am dăruit! În schimb vă las al meu gând fericit! Iubit-am cu-adevărat o singură dată! De bucurie am

Curiozitate mereu flămândă! Dor ce-ncepe să se-stingă! Mugurii ce primăverii îi zâmbesc! Cuvinte de dragoste se rostogolesc! Găsesc pe-o bancă un dicționar! Zăresc o limba de care n-am

Clopote grele imbibate de durere! Aș vrea să simt a vântului adiere, O zi ce-a căzut în nestingheritul trecut, Viața cazut-a și ea într-un minut! Clopote grele ce cheamă mulțime, Oh,tu mi-ai

De dor e conturat al tău impas! E al tău drept,declară tu ce a rămas! Cred,însă că tot tu nu mi-ai zis! E frica ta,nu cunoști , al meu scris! Nu ai crezut în forța ta,or nu ai vrut? Erată la

Noapte albă! Petrecut-am împreună o noapte albă! Vedeam pe cer cum stelele se scaldă! Zăream cum luna îmi zâmbește! O poveste de dragoste ea îmi grăiește! A fost odată

Muzică, ce fără de note nu ar exista, Nici dragoste,n-ar fi,dacă n-am ierta! Ce-ar fi de-o apă,fără de pești? De ce ți-e greu să te iubești? Vântul fără de pomi nu s-ar simți, Păcatul de n-ar

Nu vreau să mai cred în speranță, Sătulă sunt de-a oamenilor aroganță, Să rătăcesc în umbre și-n trecut! Plătit-am greu al lui tribut! Nu vreau să-mi spui minciuni, Nici flori să îmi

Un colț de rai întrezăresc, Numai iubire îti doresc, Dragostea mea nu are un final, E doar un peisaj autumnal, Cărări ce am străbătut, Anagramă ce n-am văzut, Un joc de cuvinte, Îmi aduc