Stagnarea trasează ființării „maluri”, iar libertatea absorbind evoluția, versatilul și schimbările se raportează la un ocean imens căruia nu-i zărește malurile asociate cu tiparele existențiale limitative.
Îmi place imaginea din final dar cred că textul în sine este insuficient - raportat la ea. Înțeleg ideea dar cred ca debutul este un pic prea ermetic și previzibil.