Poezie
Când spectacolul vieţii e mut
Clipe
1 min lectură·
Mediu
Am grijă de mine deşi se moare-ncet
încă de pe când eram vioară
când spectacolul vieţii e mut
dă-mi voie sa plâng
sunt pe o urmă de rană...
nu-mi aminti cum am ajuns
femeie de foc din copilul de lut
Cât eram de frumoasă
ştiam de la tine,
astăzi nu mai ştiu de fel
dar învăţ cum se moare-n picioare
de pe vremea când
aveam pe deget inel...
Şi mă-ndepărtez de toate
să văd
până unde nu mă mai văd,
dacă vreau să uit,
să mă uit –
nimic nu mă ţine
am voie să plâng,
să mor în picioare,
şi să strig istovită după mine...
001.139
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniela Parvu Dorin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Parvu Dorin. “Când spectacolul vieţii e mut.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-parvu-dorin/poezie/14148728/cand-spectacolul-vietii-e-mutComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
