Poezie
Soldatul anodin
Un antierou
1 min lectură·
Mediu
Soldatul anodin
(Un antierou)
Sînt soldat pe un front necunoscut,
Departe, tîrziu, neștiut de nimeni.
Nu-mi cunosc nici măcar tabăra
Și e foarte posibil ca
Tovarășii de luptă să mi-i iau drept inamici.
Mi se-mpiedică pasul
În tranșeele negre,
Miroase a pucioasă și-a neparadis.
E frig și e umed,
Și buciumă cornul
Pe note stridente,
Ce se pierd nicăieri.
Pe ulițe uitate,
Noroi e și sânge,
Iar trupul −
O rană deschisă spre cer.
034.241
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 74
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Luminita Teleoaca. “Soldatul anodin.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/1782812/soldatul-anodinComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
vă rugăm nu postați mai mult de 2 texte pe zi. ce depășește se va trece temporar în pagină autor.
0
Daniela,
am citit din textele tale. sunt semne bune dar...
lucruri si fiinte intr/un poem care se cere lucrat.
remarc versurile:Iar trupul −
O rană deschisă spre cer.
cu prietenie,
am citit din textele tale. sunt semne bune dar...
lucruri si fiinte intr/un poem care se cere lucrat.
remarc versurile:Iar trupul −
O rană deschisă spre cer.
cu prietenie,
0
Nu pot decat sa va dau dreptate: asa este, creatia nu este doar inspiratie, ci si... mestesug... De-as avea mai mult timp si pentru astfel de preocupari...
Va multumesc pentru ragazul acordat randurilor mele modeste,
Toate cele bune,
Daniela Teleoaca
Va multumesc pentru ragazul acordat randurilor mele modeste,
Toate cele bune,
Daniela Teleoaca
0
