Poezie

father

2 min lectură·19 august 2024

Mediu

încă e intuneric o clipă mă opresc

și șterg lacrimile unui câine de pluș astă noapte am visat că mă urmăreau câinii

am salvat visul ca pe un draft m-am trezit spunând cuvinte ca un

robot dintr-un call center dragă tată dragă tată

dragă tată astea sunt cuvinte care nu se rostesc

tata a plecat într-o vănătoare fără întoarcere

dacă rostesc father mă simt mai detașată

s-a întors totuși când pe ecran se derulau imagini de la

campionatul mondial de patinaj artistic

era o figură plină de sânge și pământ

preinfarctul îi făcuse inima mai slabă

l-am luat în brațe era un animal rănit ce m-a strivit sub greutatea lui

atunci am învățat că mila e un sentiment inutil

de fapt nici nu era tatal meu

era father

un străin uitându-se la mine de la o altă fereastră

în care tot timpul e întuneric

întotdeauna am avut camera mea în care să mă ascund

dar acum am căzut pe gheață ca acei patinatori executând un triplu rittberger

și am adormit din nou văzându-i îmbrățisați cu mâinile întinse perfect la orizontală

& corpurile contorsionate

n-a fost de ajuns nimic să îi salveze de la eșec dar

am știut că viața va continua

exact ca un paianjen mare și gras țesându-și pânza în neant

din ea îmi extrag și acum firele

ce mai rămâne după ce gheața se sparge

decât să te tărăști încercând să ieși dintr-o gaură rece și mică

așa cum e câinele meu de pluș zbătându-se între frică și dragoste.

00806

Daniela Davidoff. “father.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-birzu/poezie/14182190/father

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.