Poezie

in my secret life

2 min lectură·13 februarie 2018

Mediu

dumnezeu a dăruit frica oamenilor

în ultima zi.

noi exersăm, ca și cum ar fi

acea zi, încercăm să ne acomodăm

unii cu alții,

să ne spunem :

nu e nimic mai mult decât acestă apropriere

în condiții vagi de siguranță.

tu ai luat orhidee la un preț redus și le-ai pus

într-o vază pe masă. sunt albe și capetele lor

se lasă cumva în jos,

îmi amintesc de Auschwitz

și de ochii mai mereu triști ai mamei.

dar e bine și așa această tristețe despre care

nu știi dacă e bine să vorbești sau

sa zgârii cu unghiile pe geamuri.

să cutremuri balconul de la etajul 7

unde au loc cele mai multe sinucideri.

acolo e și antena de satelit.

seara ne uităm împreună la filme.

și leonard cohen și frica înșurubată în loc de becuri.

dacă mâine va pica curentul și va trebui sa rămânem

cu adevărat singuri?

stăm jos pe covor în camera noastră

plină de rufe și cărți

și asteptăm să ne inspire ceva

să dispară ceața iar soarele să se facă dintr-odată

atât de greu încât să ne spargă ferestrele.

atât de aproape ești încât încep să văd în tine tristețea din ochii mamei.

dar este doar o ruptură, o microfisură în corpul spațiului despre

care nu știm nimic.

dumnezeu e un zeu ciudat. rămâne să învârtim antena satelit

la infinit

până ne va apare programul preferat. fără patetisme,

fără sonor, doar unghiuri de lumină întoarse ca niște capete tăiate

înspre noi

din direcția senină a soarelui.

001.625

Daniela Davidoff. “in my secret life.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-birzu/poezie/14120563/in-my-secret-life

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.