Vizita la biserica

Bine ai revenit, Daniela, dar de ce o intrare asa de trista? Mi-a placut cum ai spus:

\"Degeaba i-am agățat de gât intrebările mele
Erau mute
Erau timide
I-am făcut semn că-l iubesc
El mi-a aruncat in ochi glasul copiilor
…………………………
Mă iubește și el.

Atunci …de ce mi-a șifonat atâtea chestii\"

Poezia ta este atât:

Se ineacă
Doar privirile
In apa asta afumată
Ocupată de mine
De contururile mele mișcătoare
Schimbătoare…

Cristos a căzut peste zugraveala proaspătă
A zilei care trebuia să mai fie
s-a terminat așa fără sfârșit
cu riduri peste deșert.

Degeaba i-am agățat de gât intrebările mele

În rest, este religie.
Apreciez versurile citate mai sus. Voi veni, din timp în timp, aici, să le recitesc.

m-am plicisit in ultima vreme .Am facut multe lucruri ,am invatat ,am citit. Dar nimic nu era poezie...Si mie-mi pare bine sa-ti vad numele aici. Mai tarziu te voi vizita sa-mi incarc si eu bateriile.

esti binevenita oricand. Imi pare bine ca ai confundat poezia mea cu o rugaciune. Daca stau sa ma gandesc, ar putea fi o rugaciune a timpurilor noastre. Ai spus frumos.

Eu cand eram mai mic ma duceam la biserica si urmaream picturile din interiorul naosului. Odata am avut senzatia ca una din ele se misca. Si i-am facut semn mana, ca si eu am vazut-o. Bunica-mea , m-a scos afara si mi-a zis sa ma duc acasa daca nu am stare. Si m-am dus.
Stii ce mi-a zis bunicul cand am ajuns?
Hai ca ai ajuns unde trebuie, du-te si te joaca!
;)
C.