Poezie
Glas de vânt
1 min lectură·
Mediu
degeaba strigi, bătrâne, degeaba
nimeni povestea nu vrea să-ți asculte
de noapte sătulă e lumea în care
tu vrei să-ți îngropi bezna din suflet
departe să fugi, bătrâne, departe
unde nu-i lume, nu-i zgomot și toate sunt mute
poate acolo găsi-vei tabloul în care
luna-ți răspunde pământescului urlet
degrabă să vezi, bătrâne, degrabă
cum norii ușor se înalță spre munte
de stânci se lovesc nevoile care
mai ieri tâmpla-ți mânjiră cu scâncet
002686
0
