Daniel Gherasim
Verificat@daniel-gherasim
Născut la data de 12 decembrie 1990. Clasele I-VIII - Şcoala Generală nr 1 "Nicolae Titulescu" Cluj-Napoca 2006 - 2010 - Liceul teoretic "Nicolae Bălcescu" Cluj-Napoca 2010 - 2013 Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de litere, specializarea franceză-română 2013 - 2015 Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de litere, masterat Literaturi francofone Premiul 1 la…
Daniel
Pe textul:
„nu-mi spune să tac" de Daniel Gherasim
de fapt, peste tot în poem sînt presărate indicii, așa încît eu consider că ultima afirmație e redundantă și dăunează frumuseții poemului.
în rest, textul e valoros.
Daniel.
Pe textul:
„Scările înapoi " de Silvia Goteanschii
Apreciez sinceritatea și mă voi gîndi la observațiile dvs.
Mulțumesc.
Vă mai aștept,
Daniel.
Pe textul:
„mersul pe bicicletă nu se uită niciodată" de Daniel Gherasim
puțin supărătoare punctuația (?!, ?!!, ??!, ??!!), după părerea mea.
Daniel
Pe textul:
„îți amintești?!" de Daniela Luminita Teleoaca
sînt cîteva clișee peste care nu pot nicicum să trec, cum ar fi flacăra iubirii tale, apoi adresarea iubite mi se pare forțată.
chiar și comparația mică și adusă / ca un semn de întrebare e un loc comun.
à propos, pumnal cu două tăișuri e pleonasm
concluzia mea: ar mai trebui lucrat, ar mai trebui tăiat, ca să iasă ceva frumos, pentru că în esența lui, textul nu e rău. trebuie doar să se lucreze cu atenție la el.
Daniel.
Pe textul:
„Amintire voalată" de Apostol Georgiana Nicoleta
îmi reproșați că nu am înțeles (aproape) nimic din textul dumneavoastră.
ei bine, eu vă pot reproșa, cu tot respectul cuvenit, că nu ați înțeles nimic din comentariul meu.
eu nu mă aflu aici ca să emit judecăți de valoare definitive și irevocabile. credeam că e de la sine înțeles că un comentariu de pe acest site este pur și simplu o reflectare a percepției proprii asupra unui text, nicidecum o analiză total obiectivă în urma căreia se dau verdicte. nu înțeleg de ce v-ați inflamat așa din moment ce eu clar am specificat în fiecare paragraf al comentariului meu că e părerea mea, că eu așa văd lucrurile, că mi se pare mie că lucrurile stau într-un fel sau altul. cu alte cuvinte, comentariul meu a fost foarte subiectiv, dar fără nicio urmă de răutate, fără nicio referire la persoana dumneavoastră și fără pretenția de adevăr general valabil, de verdict definitiv.
vă răspund și eu punctual:
1. "a simți aglomerat" și "a scrie aglomerat" nu e unul și același lucru și nici nu se implică unul pe altul. a simți aglomerat nu justifică neapărat și exprimarea aglomerată. înțeleg argumentul dumneavoastră, dar nu sînt de acord cu el.
2. nu îmi amintesc să vă fi dat vreun sfat în comentariul meu. faptul că am spus că textul îmi pare aglomerat nu înseamnă că v-am cerut sau că ar trebui să vă cenzurați în vreun fel avalanșa de trăiri, simțiri șamd.
3. nici despre proporționalitate nu am vorbit și nici nu am lăsat să se înțeleagă că ar fi cazul să fie proporțional numărul de imagini cu cel de versuri. e o deducție făcută de dumneavoastră, fără legătură cu ce am spus eu.
4. nu vă cere nimeni să vă gîndiți la sensibilitățile nimănui cînd scrieți, nu am sugerat asta. mă gîndesc, totuși, că din moment ce postați pe acest site, vă asumați faptul că unii s-ar putea să nu rezoneze cu simțirile dumneavoastră și, mai mult, permițînd comentariile la textele dumneavoastră, ar trebui să vă așteptați ca unul, altul să vă și spună asta.
5. nu înțeleg ce limită am întrecut comentînd textul dumneavoastră, ca să îmi spuneți că din decență (?) și din respect elementar pentru sine (?) ar fi trebuit să mă opresc. nu am fost necuviincios, mi-am spus, cu respect, opinia, nu v-am judecat, nu v-am dat sfaturi, ci doar am spus ce impresie mi-a făcut mie textul (bănuiesc că de aceea sîntem toți aici, ca să primim feed-back și să dăm, la rîndul nostru, feed-back)
6. sînteți liberă să considerați că ar fi fost bine să se termine comentariul meu oriunde. la fel cum sînt și eu liber să MI SE PARÃ că ar fi sunat mai bine fără ultimul vers. am înțeles din spusele dumneavoastră că ați mizat pe acel vers, dar, din păcate (ce să facem?), MIE nu MI-a plăcut, EU îl consider în plus, redundant, cum vreți să-i spuneți. pentru că, fie că vă convine, fie că nu, un cititor vă citi întotdeauna un text în felul lui, influențat de propriile lui experiențe, trăiri etc, așa încît de cele mai multe ori nu îl va citi așa cum ar fi vrut cel care l-a scris.
7. eu nu am considerat că am pierdut timpul cu textul. altfel nu m-aș fi oprit să îl comentez.
cu același respect,
Daniel.
Pe textul:
„... și am trecut mai departe..." de Daniela Luminita Teleoaca
mi se pare că în încercarea de a construi ceva inedit, ați îngrămădit, ați înghesuit în textul acesta de dimensiuni reduse multe imagini, multe construcții care, luate separat, probabil sună bine, transmit ceva, dar luate împreună, dăunează, nu se armonizează deloc.
și sincer, totul pare forțat aici...
dau doar cîteva exemple:
silueta atemporală a femeii strângându-se în jadul brățării,
fotosinteza de noapte în inima clorofilei minerale
infraroșul cuvintelor înjumătățite
ca să nu mai vorbesc de gustul acela incolor
în final, aș fi renunțat chiar la ultimul vers. să se oprească poezia la "o nimica toată".
Daniel
Pe textul:
„... și am trecut mai departe..." de Daniela Luminita Teleoaca
în schimb, începutul este forțat, căutat. versuri de-a dreptul ridicole, patetice, termeni și construcții foarte depășite și care nu mai reușesc să transmită nimic. raze, flori, sînge, flăcări, mister...
stele curg din cer? - se putea găsi o metaforă mai nimerită.
visu-mi efemer? - inversiune foarte nefericită, nu sună bine deloc.
inclusiv titlul e nepotrivit și nu reușește să stîrnească un oarecare interes pentru text. e adevărat, se respectă structura sonetului, dar cred că e nevoie de mult mai mult pentru ca un text să chiar fie un sonet reușit.
Daniel.
Pe textul:
„ Eu te pictez cu raze" de Cristian Petru Balan
Cu prietenie,
Daniel
Pe textul:
„Invitatie " de Ecaterina Ștefan
Recomandatîn rest, îmi place firescul poemului, cursivitatea lui, modul în care se menține ritmul și faptul că e un discurs bine dozat.
mi-a plăcut în special finalul. are forță, dar nu e forțat, ci foarte natural.
cu plăcerea lecturii,
Daniel
Pe textul:
„prins" de Anghel Geicu
ultimul vers îmi pare cel mai bun, e o asociere interesantă de cuvinte, dar care, din păcate, neavînd un suport solid în restul poemului, nu spune foarte multe.
bineînțeles, e doar o părere.
Daniel.
Pe textul:
„primejdie de poezie" de Ștefan Petrea
mă bucur că poemul meu ți-a făcut o impresie bună.
mulțumesc,
Daniel.
Pe textul:
„Nu acela e capătul" de Daniel Gherasim
Pe textul:
„despre cum să ții oamenii de mînă" de Daniel Gherasim
Claudiu, mă bucur foarte mult dacă ai considerat că poemul e bun.
Să știi că m-am gîndit la ce ziceai tu, adică să mai fie cîteva texte în postarea asta, însă mi-a fost oarecum teamă. Teamă să nu-l distrug pe acesta. La mine, teama asta e constantă, de-aceea scriu destul de distanțat, niciodată două texte unul după celălalt. Poate e bine, poate nu e așa bine.
Dar dacă mă gîndesc mai bine, puteam foarte bine să mai aștept o perioadă înainte să-l postez pe acesta. Și poate aveam ocazia să mai adaug cîteva poeme scurte.
Dar acuma...cum e, așa rămîne.
Îmi pare tare bine, oricum, că ai trecut pe la mine prin pagină și ai lăsat un comentariu.
Te mai aștept.
Daniel.
Pe textul:
„despre cum să ții oamenii de mînă" de Daniel Gherasim
nu știu, îmi e greu și să spun că nu e trasă de păr, dar și să spun că e trasă de păr.
așa că nu zic nimic.
merci.
te mai aștept.
Daniel
Pe textul:
„cutia cu fluturi" de Daniel Gherasim
De ai bani, nici nu e greu.
Vă spun drept, am un nepot
Ce e doctor din liceu.
Pe textul:
„Ia doctoratu', neamuleee!" de Sorin Olariu
să dai de toți pereții cu vreo carte, cu o maculatură.
aia da, ar fi savuros, aș citi cu o plăcere infinit mai mare decît cea cu care citesc cronicile astea, de altfel, excepțional scrise.
felicitări, maestre felix. ah, și o întrebare...s-ar putea apela la Domnia Ta pentru o prefață, în caz că ...? întreb și eu așa....la o adică (la două adici).
Danielul
Pe textul:
„Chestii serioase, nu talent" de felix nicolau
Recomandatîmi place suprarealismul din impiegații să își coasă urechile de șine cu ochii spre noi.
și îmi place foarte mult și:
o să aduc ceva vreascuri
le voi așeza în formă de vulcan
să fac un foc cât un țipăt de nou-născut
recunosc că nu îmi place foarte mult pachețelul ăla de mâncare. apoi, nu îmi place forma verbală \"or să vină\". pe lîngă că nu e acceptată de normă (desigur, asta nu se poate imputa în cazul unei poezii), mie mi se pare că nu e nici foarte expresivă. desigur, e alegerea ta. aș opta pentru forma corectă a viitorului popular, și anume \"o să vină\" (indeferent că e singular sau plural).
oricum, e un poem frumos, care, eventual cu mici, mici retușuri, își merită recomandarea.
finalul e foarte potrivit.
cu plăcerea lecturii, Daniel.
Pe textul:
„o să răstorn peste mine o barcă" de ștefan ciobanu
Recomandatcît despre procurarea cărții, cred că mircea va trece azi pe aici, prin subsol, și va face lămuriri în ceea ce privește achiziționarea cărții.
o plăcere să vă am în pagină.
Daniel
Pe textul:
„Mircea Lăcătuș - construiam o cetate în jurul părinților mei" de Daniel Gherasim
RecomandatCît despre tăcerea de care spuneai, sincer să fiu am fost oarecum intrigat, dacă pot spune asta, că alte cărți primesc multe laude, aprecieri (bineînțeles, cărți bune cu cronici foarte bine scrise) și alte cele, pe cînd această carte primește două, trei comentarii. Firește, e un impediment și faptul că această carte a apărut acum doi ani, totuși...
poate faptul că mircea a fost la beci (din cauză de nivel) atîta timp înclină mult balanța.
asta e.
mulțumesc oricum de trecere. te mai aștept
Pe textul:
„Mircea Lăcătuș - construiam o cetate în jurul părinților mei" de Daniel Gherasim
Recomandat