pădurea cu poeți rătăciți

scoate-ți bradul acela din minte
lângă care stăteam amândoi și priveam zăpada din vârful muntelui
eu am reușit să fac o schiță
după care să îți găsesc gândul
da, gândul care nu te lăsa în pace de fiecare dată când mă strângeai în brațe
de parcă ai fi aruncat la gunoi toate viețile

a mai rămas cineva care salută
orice adiere de vânt
și doar tu pășești pe dalele din centru

una câte una
lăsând lacrimi
pe bordură




foto: Daniel Gherasim