Poezie
după o zi în care largul se lăsa tras de sfori
1 min lectură·
Mediu
mișcându-și perfecțiunea trupului de lemn
cu o vitejie de neînchipuit
ai venit tu într-un capoțel ce învingea gravitația
să îmi povestești de ce galbenul
este un fel de astăzi de care ar trebui să mă țin
cu dinții mei stricați
de amant latin
te-am privit o dată
de două ori
și a treia oară am strigat să se ducă dracului în tine
toată încăperea mea
brusc
capoțelul de care erai înconjurată vehement
a început să plouă
câteva cutremure mici au și reușit să-ți țâșnească dintre coapse
până când de frică și de tine
am chemat cuvintele înapoi
cu toată încăperea
dar cred că era prea târziu
și au rămas să doarmă afară
vrei neapărat să fie galben?
bine atunci
îmi voi rula pe îndelete o țigară
iar tu
o vei aprinde pentru mine!
001.053
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniel Dăian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 133
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Dăian. “după o zi în care largul se lăsa tras de sfori.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-daian-0038595/poezie/14086569/dupa-o-zi-in-care-largul-se-lasa-tras-de-sforiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.