Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

curul ei se plimba ca un cuirasat peste un ocean inutil

1 min lectură·
Mediu
și avea atâtea furtuni în cap femeia asta
încât
părea o cetățeancă cu bune intenții
între sânii căreia iadul era doar
un copil de treabă
în fiecare dimineață mă trezea din morți
spăla cu mine podeaua
apoi sorbea pe rând
cafeaua cu laptele ei de mamă
în fiecare dimineață ritualică
din femeia asta zburau păsări și puncte
zâmbetele mele amestecate cu strălucirea podelei
aroma cafelei izbindu-se de pereți
ca un obuz de fundul mării
și sânul drept care după ce a realizat că mai este unul stâng
a încercat cumva să-l acopere
ca pe o mărturisire sărut
de aici în jos dragule
se trece numai atunci când spun eu
012.170
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
109
Citire
1 min
Versuri
19
Actualizat

Cum sa citezi

Daniel Dăian. “curul ei se plimba ca un cuirasat peste un ocean inutil.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-daian-0038595/poezie/14086327/curul-ei-se-plimba-ca-un-cuirasat-peste-un-ocean-inutil

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
„Și avea atâtea furtuni în cap femeia asta”, fiecare furtună stârnită de un bărbat, încât „între sânii” ei s-a încuibat un „iad” erotic, în care păcatele țipau de o plăcere dureroasă, de un extaz agonic, iar în „fiecare dimineață” practica un „ritual” magic, astfel încât „din femeia asta zburau păsări și puncte”.
Am intrat în „furtuna” poeziei, care s-a dovedit a fi virtuală, căci am ieșit fără nicio traumă.
0