Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

[lumea de dincolo a început tiptil]

1 min lectură·
Mediu
să existe ca o rugăciune în creierul meu
avea la bază existența unei gropi de gunoi în cerul
mare cât o zi de post
lumea de dincolo ca o rugăciune în creierul meu onest
era în sine un ochi imens îngrămădit cum știa el mai bine
într-un mormăit de copil care
curgea către nicăieri
într-un fel de viitură electrică de mici dimensiuni
de jur împrejurul acestei lumi anomaliile se țineau lanț
țopăiau în sensul coerent al acelor de ceasornic biologic
până când deveneau tot mai adevărate
tot mai ieșite din orbite
transformându-se mai ales în nopțile polare
în jumătățile unor dumnezei care
se plimbau în voie și nesiliți de nimeni
ca o rugăciune prin creierul meu
de post
012.653
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
118
Citire
1 min
Versuri
17
Actualizat

Cum sa citezi

Daniel Dăian. “[lumea de dincolo a început tiptil].” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-daian-0038595/poezie/14077918/lumea-de-dincolo-a-inceput-tiptil

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Lumea de dincolo a început tiptil să-și însușească valorile lumii în care trăim, însă în ea nu au loc rugăciunile, și de jur împrejurul lumii anomaliile se țineau lanț, țopăiau prin incoerență afectând sensul coerent al vieții, deja de unii oameni anomaliile erau considerate realități adevărate.
În creierul tău poeziile stau la rând, însă nu întotdeauna primele din șir sunt și cele mai valoroase.
0