Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

[cele cinci degete cotrobăiau prin mintea mea]

1 min lectură·
Mediu
consistența unei fugi delicioase
cele cinci degete neîmpăcate
se transformau uneori în creaturi
subterane
care bâjbâiau incoerentul interior
al unei afirmații despre
niciodată
nu sunt sigur că știu să îți tac
corespunzător
trăiau independent
unul din munca celuilalt
de polițist particular
cu jumătate de normă
și se sprijineau de același pahar
sinistru
în care dimineața se turna prima și prima dată
transparentă și clară
cu 50% mai mult usturătoare
decât spre mijlocul zilei când
nici eu
nici cele cinci
nu mai știam de ce suntem urcați pe acest pod
să ne pândim unii celorlalți
gesturile
013.916
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
95
Citire
1 min
Versuri
24
Actualizat

Cum sa citezi

Daniel Dăian. “[cele cinci degete cotrobăiau prin mintea mea].” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-daian-0038595/poezie/14077463/cele-cinci-degete-cotrobaiau-prin-mintea-mea

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Incoerentul interior al unei afirmații despre niciodată, despre nimic și despre nicăieri, creează creaturi subterane care se hrănesc cu angoasele, depresiile și fobiile noastre, iar noi fugim înspre nefiind înspăimântați de halucinațiile manifestându-se grotesc pe scena minții tasată de cavalcada gândurilor deprimate.
Ne pândim unii celorlalți gesturile, reacțiile, comportamentul, fața și vorbirea pentru a avea un motiv să credem că unii sunt debili, alții molâi și tâmpi.
0