Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

[în visul meu deveneai din ce în ce mai mică]

1 min lectură·
Mediu
de parcă anii care te acopereau
nu făceau altceva decât să-ți demonstreze că eu
sunt cel care se apropie tot mai mult de sfârșit
și din acest motiv
calul de lemn în burta căruia nu îmbătrânește nimeni
niciodată
și-a ținut promisiunea atunci când te-a înghițit
în teroarea lui mecanică
în visul meu am reușit să îmblânzesc lemnul până când
bezna din trupul său devenea din ce în ce mai neimportantă
din ce în ce mai puțin păcătoasă să îți acopere tinerețea care
mă îmbolnăvea de subit
și de bătrânețe
dimineață după dimineață când deschideam ochii
încercam să-mi amintesc de fiecare dată
cum te zvârcoleai
frumoasă
tânără și goală
în visul meu
013.807
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
111
Citire
1 min
Versuri
19
Actualizat

Cum sa citezi

Daniel Dăian. “[în visul meu deveneai din ce în ce mai mică].” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-daian-0038595/poezie/14075388/in-visul-meu-deveneai-din-ce-in-ce-mai-mica

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
În visul tău anii acopereau incomplet sfârșitul, ale cărui halucinații aduceau înspăimântarea și grotescul în fața noastră, în visul tău ai reușit să îmblânzești sălbăticia păcatelor cronice și patologice, în visul tău bezna devenea neimportantă, înlocuită cu o lumină difuză, în visul tău timpul așeza în ordine aleatoare tinerețea și bătrânețea, în visul tău fantezia erotică a atins un orgasm paroxistic.
Am intrat în visul unei poezii de dimineață.
0