Poezie
[prin mine alergau cerbi isterici și ambulanțe din secolul trecut]
1 min lectură·
Mediu
încât iarba înceta să se mai numească
chiar și animalele deveneau alt nume propriu și mureau unele peste celelalte
cu mâinile adunate în dreptul abatoarelor
până la ultimul sacrificiu
și ningea năprasnic în zâmbetul tău
jumătăți de furtună
liniști uriașe și cifre de toate mărimile
guri ronțăite printre dinți sălbatici
și copaci sădiți cu literă mare în sistemul de canalizare
mestecau bucăți citețe din sângele proaspăt deșurubat al unei femei
îmbrăcată în mine însumi și în doliu țipătul nostru
se tăvălea ca un viol
în spatele nemușcat al frunzelor
012.935
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniel Dăian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Dăian. “[prin mine alergau cerbi isterici și ambulanțe din secolul trecut].” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-daian-0038595/poezie/14035754/prin-mine-alergau-cerbi-isterici-si-ambulante-din-secolul-trecutComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
intens, etc. ultimul vers totusi reduce din acest strigat, poate din acelasi motiv pentru care ultimul cuvint necesar este: VIOL. nu?
0
