Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Fotografie cu vișine

amorondel

1 min lectură·
Mediu
În iarbă, o fotografie,
cu vișine pe cer senin,
oglindă pare să le fie
petalelor căzute din
veacul trecut. O vijelie
a fost atunci și mă închin:
în iarbă, o fotografie
cu vișine pe cer senin -
la fel o văd, cu zimții prin
pământ și luciu de hârtie…
Mai știi? În noaptea sinilie,
un fulger ne-a pozat puțin.
Și-n iarbă, azi, fotografie…
045.830
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
63
Citire
1 min
Versuri
13
Actualizat

Cum sa citezi

Daniel Bratu. “Fotografie cu vișine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-bratu/poezie/1776534/fotografie-cu-visine

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Foarte interesant!
Deci se poate, în același timp, și formă fixă, și rimă, și măsură, și ritm, și semne de ortografie și de punctuație, și mesaj, și imaginație, și figuri de stil, și nonconformism, și inovație!
O felicitare în plus pentru rimele în care s-au folosit \"din\" și \"prin\".
Pentru păstarea ritmului iambic în primul vers al strofei a treia (\"veacul\" se accentuează pe prima silabă, deci este ritm troheic, nu iambic), eu aș scrie așa primele două versuri, fără a schimba nimic din ideea textului:
\"alt veac. A fost o vijelie,
atunci și astăzi mă închin:\"
Scuze că mi-am permis!
Ștefan-Cornel Rodean
0
Superb amorondelul cu fotografia cazută-n iarba și petale din veacul trecut. Genul acesta de poezie te prinde foarte bine, e aproape ca o marcă pentru tine.
Și mă închin...
A propos de remarca de mai sus, eu prefer forma inițială ”o vijelie/ a fost atunci...”.
0
Distincție acordată
@liviu-nanuLNLiviu Nanu
Parcă ți-am mai spus cîndva sau altundeva, e o poezie de excepție. Dacă-mi dai voie, aș vrea s-o public.
0
@daniel-bratuDBDaniel Bratu
Florentina,
da, între ludic și liric m-am zbenguit mai mereu, ca măgarul lui Buridan, iar ca formă a scrisului, am urcat treptele vârstei o dată cu esențializările imagistice - cred că, de fapt, aici mi-a \"reușit\" (calificativul de \"superb\" îmi pare prea generos, totuși:) o combinație de rondel cu haiku, de fapt,
mulțumesc

Ștefan,
formele sunt cadre, contururi, doar - m-am obișnuit cu acest tip de rame, îmi este destul de greu, de la un timp, recunosc, să le schimb (dar nu imposibil, așa cum se întâmplă, de regulă, cu aceia care \"hulesc\" poezia în formă fixă, destui); e rupere de ritm în versul respectiv (o combinație de dactilic și iambic, de fapt, nu trohaic), desigur, dar ingambamentul utilizat anterior și teama de mono-tonie absolvă, compensează - varianta oferită \"alt veac. A fost o vijelie,/atunci și astăzi mă închin:\" nu are nici un cusur, dar deocamdată prefer să persist în greșeală :),
mulțumesc

Liviu,
da, știu că ai apreciat textul și asta m-a făcut, de fapt, să-l privesc și eu cu alți ochi, admirativ, deajuns pentru a-l posta și aici - iar despre publicare, nici vorbă de voie :)- adică am fi onorați, atât eu cât și amorondelu\',
mulțumesc




0