Poezie
Drrum-drrum…
1 min lectură·
Mediu
Vin astăzi groparii să-mi bată la poartă,
îi văd peste garduri în șirul cernit
și fața de masă e-o față de moartă,
și eu parcă put a preamort fericit.
Mă-nfașă pereții, am varul în sânge,
la mine se uită o cruce râzând
și-n piept, ca o pâine, tot râsul se frânge,
nimic nu-mi rămâne nici morții să-i vând.
Doar caii mei liberi, uitați de-o vecie,
mi-ascultă urlatul de înjunghiat,
iar tropotul lor de departe mă-nvie
mă-ndeamnă să încă tresar, să mă zbat.
Și plec iar departe, cuțitul în rană
îmi crește ca floarea-n pământul de flori,
mă duc să-mi prind locul o dată-ntr-o strană
și-apoi tot la dracu` de restul de ori.
022.606
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniel Bratu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 112
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Bratu. “Drrum-drrum….” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-bratu/poezie/14147803/drrum-drrumComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Ar fi bine să nu-i „vindem” nefiindului viața, până când nu o finalizăm, cu vocații, creații și deplinătăți, nu o cizelăm, nu o stilizăm, nu o estetizăm și nu o modernizăm, de-abia apoi poate s-o ia „dracul”, demonul sau savaotul.
0
Că bine grăit-ai în scris, așa-i. Dar câteodată te apucă dorul de ducă-n pustii...
0
