Poezie
Hronica de Humor - ziua I
Alecuț!
3 min lectură·
Mediu
Pășiseră iar zile peste zile,
pe foi de foi năsăduise-un praf,
condeiele cu har rânjeau debile
or altele-aburcau pe la Taraf.
Se istrăvise-n urmă, ca o boare
Mizilul, ca o juflă în șparhat,
ce-a pacuit hrisoave literare,
pe care, cu-nveghiere, s-a c…ulcat.
Ș-un scheamăt în țuhalul vremii goale
se izvodea ca fumul din hogeag
prin prund rujdit de-acum dădea ocoale
o samă de mireni cu mult harțag.
În frăsuiala asta de… ocheată
tâmplatu-sa puternic forăit,
din glod în glod și-anume dintr-o dată
poeți de râs, cu holcă, s-or ițit.
Trimis-au snoave, ghidușii, de care
s-o rușina și-un vlej nezăbăuc,
și-o biruit pe merit, fiștecare…
îngurluit cu ”suta” la papuc.
Năboi peste năboi s-or dat de-a valma,
-pe apa de Humor, înnoroiți,
că moșinarii-i-mângâieu cu palma
și pumnu, morăind: - Niște… hliziți!
S-or arătat la lume-n gura mare,
pe-alăturea, cetindu-se-n figuri,
da` fără de fro urmă de crezare
în sala ochi de-așa caricaturi.
Ș-apoi, cu faitoane, la cuhnie
au fostără porniți or îndemnați
vuzumi și ghiuji, drușcuțele cu ie
și-n vârf de munte ăia încălțați.
Băteau în maglă fără contenire,
or în tingiri, cu burți de macorteț,
de la rufari cu sârnice subțire
la vel-boieri cam fără de giudeț.
Din strachină, amu, la tărășneagă,
băgau tocine-or brumă de bureți,
or un chișleac și-apoi, ca dărușagă,
o perjă pe o sticlă, la poeți.
Pe când ospățul foarte se pornise,
tot cerul printr-o leică se stropșea
și prin povoaie doar primarul mi se
plimba-ntru misia cea grea.
Și ca și smăul ce, într-o poveste
cu buzduganu trecerea-și vestea,
prieten bun, dădea oricui de veste
pe unde-a fost, uitând câte ceva.
Cu apa în bulendre până-n tindă,
ajuns-a hronicarul, obidnic.
în colț de rai și somnu-a dat să-l prindă.
Or vis o fost or n-o fi fost nimic…
(va urma sau nu)
Legendă bucovineană (aproximativă):
Alecuț! – În lături!
a se istrăvi - a se risipi, a se pierde
a năsădui - a se repezi
juflă – turtă
șparhat – plită, vatră, cuptor
a pacui – a împacheta
înveghiere – băgare de seamă
scheamăt – scheunat, lătrat
țuhal – sac mare
rujdit – julit, înțepat
frăsuială – negăsit de loc, nerăbdare
holcă – gălăgie, scandal
vlej – cal, om bătrân
îngurlui – a intra în relație cu cineva
năboi – șuvoi de ape, grămadă de oameni
moșinar – țăran liber, proprietar de teren
faiton - căruță
vuzum - voinic
ghiuj - moșneag
drușcuță – domnișoară de onoare
maglă - bucată dreptunghiulară din lemn folosită pentru spălarea rufelor
tingire - tigaie
macorteț – vas mare din lut ars
rufar – om care adună haine vechi
sârnic - chibrit
tărășneagă – pântec, abdomen
forăit - fornăit
tocină - mâncare preparată din cartofi cruzi dați prin răzătoare, făină și ou și apoi prăjiți în ulei
chișleac - lapte covăsit
dărușagă – dar, cadou
perjă - prună
leică - pâlnie
povoi - puhoi
bulendre - haine
obidnic – bolnăvicios; miop
pe foi de foi năsăduise-un praf,
condeiele cu har rânjeau debile
or altele-aburcau pe la Taraf.
Se istrăvise-n urmă, ca o boare
Mizilul, ca o juflă în șparhat,
ce-a pacuit hrisoave literare,
pe care, cu-nveghiere, s-a c…ulcat.
Ș-un scheamăt în țuhalul vremii goale
se izvodea ca fumul din hogeag
prin prund rujdit de-acum dădea ocoale
o samă de mireni cu mult harțag.
În frăsuiala asta de… ocheată
tâmplatu-sa puternic forăit,
din glod în glod și-anume dintr-o dată
poeți de râs, cu holcă, s-or ițit.
Trimis-au snoave, ghidușii, de care
s-o rușina și-un vlej nezăbăuc,
și-o biruit pe merit, fiștecare…
îngurluit cu ”suta” la papuc.
Năboi peste năboi s-or dat de-a valma,
-pe apa de Humor, înnoroiți,
că moșinarii-i-mângâieu cu palma
și pumnu, morăind: - Niște… hliziți!
S-or arătat la lume-n gura mare,
pe-alăturea, cetindu-se-n figuri,
da` fără de fro urmă de crezare
în sala ochi de-așa caricaturi.
Ș-apoi, cu faitoane, la cuhnie
au fostără porniți or îndemnați
vuzumi și ghiuji, drușcuțele cu ie
și-n vârf de munte ăia încălțați.
Băteau în maglă fără contenire,
or în tingiri, cu burți de macorteț,
de la rufari cu sârnice subțire
la vel-boieri cam fără de giudeț.
Din strachină, amu, la tărășneagă,
băgau tocine-or brumă de bureți,
or un chișleac și-apoi, ca dărușagă,
o perjă pe o sticlă, la poeți.
Pe când ospățul foarte se pornise,
tot cerul printr-o leică se stropșea
și prin povoaie doar primarul mi se
plimba-ntru misia cea grea.
Și ca și smăul ce, într-o poveste
cu buzduganu trecerea-și vestea,
prieten bun, dădea oricui de veste
pe unde-a fost, uitând câte ceva.
Cu apa în bulendre până-n tindă,
ajuns-a hronicarul, obidnic.
în colț de rai și somnu-a dat să-l prindă.
Or vis o fost or n-o fi fost nimic…
(va urma sau nu)
Legendă bucovineană (aproximativă):
Alecuț! – În lături!
a se istrăvi - a se risipi, a se pierde
a năsădui - a se repezi
juflă – turtă
șparhat – plită, vatră, cuptor
a pacui – a împacheta
înveghiere – băgare de seamă
scheamăt – scheunat, lătrat
țuhal – sac mare
rujdit – julit, înțepat
frăsuială – negăsit de loc, nerăbdare
holcă – gălăgie, scandal
vlej – cal, om bătrân
îngurlui – a intra în relație cu cineva
năboi – șuvoi de ape, grămadă de oameni
moșinar – țăran liber, proprietar de teren
faiton - căruță
vuzum - voinic
ghiuj - moșneag
drușcuță – domnișoară de onoare
maglă - bucată dreptunghiulară din lemn folosită pentru spălarea rufelor
tingire - tigaie
macorteț – vas mare din lut ars
rufar – om care adună haine vechi
sârnic - chibrit
tărășneagă – pântec, abdomen
forăit - fornăit
tocină - mâncare preparată din cartofi cruzi dați prin răzătoare, făină și ou și apoi prăjiți în ulei
chișleac - lapte covăsit
dărușagă – dar, cadou
perjă - prună
leică - pâlnie
povoi - puhoi
bulendre - haine
obidnic – bolnăvicios; miop
033.923
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniel Bratu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 482
- Citire
- 3 min
- Versuri
- 89
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Bratu. “Hronica de Humor - ziua I.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-bratu/poezie/14128281/hronica-de-humor-ziua-iComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
faină hronica, domnu' hronicar. plăcut, râs pe'ndelete. moldevenește-așa.
0
zici că-i de bucovină. d'apăi și la noi o dat Domnu'... to d'ăstea. că le-oi uitat de când mi-am luat drumu'.
0
mulțumesc pentru cuvintele de apreciere, pentru grai de pe-o gură de rai, undeva la interferențe (Ardeal, Moldova) - grai pe care l-am și anume împrumutat, nu l-am însușit - cu atât mai valoroasă identificarea, prilej de continuări la temă
0
