aka zoon

recunoscand fervoarea si ritmul si tonul tau inconfundabil, ma intreb insa cati din montagusii de pe sus vor fi pricepand macar jumatate dintre cuvintele tale:(.
limbajul articulat nu e apanajul lor, a celor din zoo. pardon, din politica.

si, retoric, ma intreb cum oare or fi ajuns astia sa glasuiasca pentru oameni?
(no, vezi ce facu poezia ta din mine, cea care habar nu are de politica? iertare ca nu ma pricep la comenturi elaborate, insa dintotdeauna am preferat sa scriu despre ecoul unui text in mine, simplu, nu sa ma straduiesc sa fac pe profa de limba si literatura romana, ca nu sunt:).)

câteodată iese textul așa, fără să vreau, un soi de nu știu cum, struțo-cămilă al gândurilor - trântit neprelucrat, ca o strigătură ”aka:)” of adresată observatorilor de zoon, este expus mai degrabă respingerii decât ecoului favorabil,
cu atât mai mult mulțumesc,
onorat și, mai precis, bucuros de revederea-ți